CNIPMMR nu susţine o nouă impozitare forfetară şi o creştere a fiscalităţii IMM-urilor

Adaugă-ne ca sursă preferată

„CNIPMMR nu susţine o nouă impozitare forfetară şi o creştere a fiscalităţii IMM-urilor, solicitând asigurarea stabilităţii cadrului legal fiscal actual, orientat deja din 2015, prin ample modificări legislative adoptate în fiecare an până în 2018, într-o mult mai mare măsură către impozitarea veniturilor în loc de cea a profiturilor şi pe înlocuirea impozitului pe profit cu un impozit specific pentru anumite categorii de activităţi, impozit având caracteristicile unui impozit forfetar”, a declarat luni Liviu Rogojinaru, secretar general al Consiliului, într-o conferinţă de specialitate.

El a afirmat că în multe ţări, întreprinderile mici beneficiază de un sistem simplificat de impozitare a câştigurilor, această abordare având la bază mai multe argumente. Multe ţări au decis aplicarea pentru firmele mici a impozitării ‘prezumate’ a câştigurilor, respectiv prin aplicarea unei cote asupra veniturilor sau activelor, tocmai pentru a promova un sistem fiscal simplu şi a diminua fenomenul evaziunii fiscale.

Rogojinaru susţine că pe lângă avantajele sistemului de impozitare a veniturilor trebuie avute în vedere şi dezavantajele: impozitarea are loc şi dacă întreprinderile înregistrează pierderi, fie ca urmare a unor perioade mai dificile sau ca urmare a faptului că se află într-o fază investiţională, rata impozitării va fi mai mică în perioadele de ascensiune şi mai ridicată în perioadele de recesiune, ceea ce va amplifica amplitudinea fluctuaţiilor ciclului economic. Din aceste motive CNIPMMR solicită menţinerea posibilităţii IMM-urilor de a opta pentru plata impozitului pe venituri sau a impozitului pe profit.

În opinia secretarului general al Consiliului, este necesară identificarea unei balanţe optime în ceea ce priveşte definirea firmelor mici cărora le este aplicată impozitarea veniturilor, precum şi alegerea cotelor de impunere care să conducă la creşterea conformării voluntare şi echitate fiscală, respectiv asigurarea unui mediu de desfăşurare a activităţii concurenţial pentru întreprinderile de talie mică, o creştere a fiscalizării nefiind justificată şi oportună şi având efecte negative majore asupra economiei.

Liviu Rogojinaru a mai adăugat că este necesară şi „o amplă restructurare a ANAF” şi o reducere importantă a cheltuielilor de funcţionare, inclusiv a controalelor.

Referitor la declaraţiile recente ale Ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, privind impozitul forfetar, Liviu Rogojinaru a declarat că este necesară realizarea unei ample analize ex-post privind consecinţele schimbărilor majore ale regimului de impozitare a veniturilor întreprinderilor din România, inclusiv asupra bugetului general consolidat, bazată pe statistici reale.

El a subliniat că numărul total al companiilor care au depus situaţii financiare în 2017 a fost de numai 692.968, din care mai mult de 25% au avut un volum foarte redus al activităţii (veniturile anuale din exploatare sub 1.000 lei).

În primele 6 luni ale anului 2019, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 614 acte normative: 120 de Legi, 4 Ordonanţe ale Guvernului, 46 Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului, 444 Hotărâri de Guvern, la care se adaugă ordinele miniştrilor, susţine secretarul general al CNIPMMR.

În acest context, CNIPMMR atrage atenţia asupra instabilităţii legislative fiscale accentuată înregistrată în ultimii ani precum şi asupra volumului imens de acte normative adoptate. „Încrederea în sistemul fiscal este o condiţie esenţială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează deciziile de investiţii”, au mai spus reprezentanţii Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România CNIPMMR.