CNSM recomandă prelungirea moratoriului privind acordarea de dividende de către bănci

Adaugă-ne ca sursă preferată

Astfel, a fost „aprobată Recomandarea CNSM nr. R/2/2021 privind prelungirea perioadei de nedistribuire a dividendelor, ca urmare a publicării Recomandării CERS/2020/15 de modificare a Recomandării CERS/2020/7 privind restricţiile aplicabile distribuirilor pe durata pandemiei de COVID-19. Se recomandă astfel autorităţilor naţionale competente, respectiv Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară, prelungirea până la data de 30 septembrie 2021 a restricţiilor privind distribuirea dividendelor de către instituţiile de credit, firmele de investiţii sau societăţile de asigurare şi reasigurare”, se menţionează în document.

Potrivit sursei citate, se recomandă Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară, în calitate de autorităţi competente, să solicite instituţiilor de credit, firmelor de investiţii, societăţilor de asigurare şi reasigurare, aflate în aria lor de supraveghere, după caz, ca, cel puţin până la 30 septembrie 2021, să evite efectuarea oricăreia dintre următoarele acţiuni, care au ca efect reducerea cantităţii sau calităţii fondurilor proprii la nivel consolidat şi/sau individual: să distribuie dividende sau să acorde un angajament irevocabil de a distribui dividende; să răscumpere acţiuni ordinare; să creeze o obligaţie de plată a unei remuneraţii variabile către un membru al unei categorii de personal ale cărui activităţi profesionale au un impact material asupra profilului de risc al instituţiei financiare.

Citiți: CNSM: Expunerile băncilor asupra companiilor din sectorul agricultură reprezintă 8% din portofoliul de credite (economica.net)

În document se menţionează faptul că se exceptează cazul în care instituţia financiară dovedeşte prudenţă sporită în efectuarea oricăreia dintre acţiunile respective şi reducerea respectivă nu depăşeşte nivelul unui prag de distribuire conservator, stabilit de către autorităţile competente.

„În calibrarea pragului de distribuire conservator, autorităţile competente ar trebui să ia în considerare următoarele aspecte: obiectivul prezentei Recomandări, în special necesitatea ca instituţiile financiare să menţină un nivel suficient de capital pentru a reduce riscul sistemic şi a contribui la creşterea economică, luând în considerare riscul deteriorării poziţiei de solvabilitate a sectorului real din cauza contextului pandemic, asigurarea că nivelul distribuirilor oferite de instituţiile financiare este semnificativ mai redus comparativ cu anii precedenţi crizei COVID-19, particularităţile fiecărui sector aflat în aria de supraveghere a autorităţii competente respective”, se arată în document.

De asemenea, se recomandă Băncii Naţionale a României şi Autorităţii de Supraveghere Financiară să se angajeze în dialoguri bilaterale cu instituţiile financiare aflate în aria lor de supraveghere, înainte ca acestea să distribuie dividende sau să acorde un angajament irevocabil de a distribui dividende ori să răscumpere acţiuni ordinare.

Totodată, se recomandă autorităţilor competente să ţină cont de următoarele criterii la punerea în aplicare a prezentei recomandări: să acorde atenţie principiului proporţionalităţii, ţinând seama, în special, de natura instituţiilor financiare şi de capacitatea acestora de a contribui la atenuarea riscului sistemic la adresa stabilităţii financiare care rezultă din criza provocată de pandemia de COVID-19, precum şi la redresarea economică; să evite arbitrajul de reglementare; să evalueze în mod regulat impactul restricţiilor impuse cu privire la distribuiri, în lumina obiectivelor prezentei recomandări.

Documentul precizează că autorităţile competente ar trebui să sprijine buna funcţionare a pieţei interne şi să recunoască necesitatea unei contribuţii sustenabile a sectorului financiar la creşterea economică a statelor membre şi a Uniunii în ansamblul său. Autorităţile competente ar trebui să se asigure că niciuna dintre restricţii nu are efecte negative disproporţionate asupra sistemului financiar în ansamblu sau asupra unor părţi ale acestuia în alte state membre sau în Uniune în ansamblul. De asemenea, autorităţile competente ar trebui să coopereze îndeaproape atât între ele, cât şi cu autorităţile de rezoluţie relevante, inclusiv în cadrul colegiilor, după caz.

Citiți: Leonardo Badea (BNR): România se confruntă cu o dublă vulnerabilitate: deficitul bugetar și deficitul de cont curent (economica.net)

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială a fost înfiinţat în baza Legii nr.12/2017 privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, asigurându-se astfel implementarea Recomandării Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) nr. 3/2011 privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale. Din cadrul CNSM fac parte reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului. Misiunea CNSM este de a asigura coordonarea în domeniul supravegherii macroprudenţiale a sistemului financiar naţional, prin stabilirea politicii macroprudenţiale şi a instrumentelor adecvate pentru punerea în aplicare a acesteia.