Codruţ Şereş, condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul Hidroelectrica

Adaugă-ne ca sursă preferată

Un complet de cinci judecători de la instanţa supremă a respins apelul declarat de Codruţ Şereş şi a menţinut sentinţa dată de instanţa de fond în martie 2014.

Fostul ministru se află deja în penitenciar, el fiind condamnat în ianuarie 2015 la 4 ani şi 8 luni închisoare în dosarul privatizărilor strategice.

Tot în acest dosar, trei membri din fosta conducere a Hidroelectrica au fost condamnaţi la câte 7 ani închisoare: Eugen Pena (director general), Traian Oprea (director general) şi George Asan (director Direcţia furnizare). Aceştia primiseră la instanţa de fond câte 5 ani închisoare, pedepsele fiind majorate acum de completul de cinci judecători.

Codruţ Şereş şi membrii din fosta conducere de la Hidroelectrica au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT pe 30 septembrie 2011.

Procurorii susţin că Eugen Pena a iniţiat şi a constituit o asociere infracţională împreună cu ceilalţi inculpaţi şi, în virtutea funcţiilor de conducere deţinute în cadrul SC Hidroelectrica SA, aceştia au desfăşurat activităţi care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societăţii şi bugetului consolidat al statului.

Activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare a cantităţilor de energie electrică rezultate din producţia proprie şi din achiziţiile de la alţi producători, în condiţii total nefavorabile societăţii şi a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional – ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională.

În sarcina acestora se reţine că, în cursul anului 2003, în contextul apariţiei fenomenului de secetă hidrologică pentru fluviul Dunărea şi a prognozelor meteorologice privind situaţia hidrologică pe râurile interioare, nu au invocat clauza de forţă majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, şi nici nu au luat măsuri în vederea renegocierii preţurilor, cu consecinţa înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.

Astfel, în condiţiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional, inculpaţii nu au procedat la reducerea cantităţilor de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili şi furnizorii licenţiaţi de pe piaţa concurenţială, ci au acţionat în sensul onorării în totalitate a cantităţilor contractate sau chiar depăşirii acestora, prin achiziţia de energie de la producătorii termo la preţuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică.

Se mai reţine că, în perioada 2002 – 2003, inculpaţii au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la preţuri mari şi au revândut energia electrică către furnizorii licenţiaţi şi consumatorii eligibili la preţuri mult diminuate faţă de preţurile stipulate în contractele încheiate cu aceştia.

În perioada 2003 – 2004, inculpaţii au acţionat în sensul încheierii în mod ilegal a unui număr de patru contracte de furnizare de energie electrică, cu majorarea cantităţilor de energie electrică pe o perioadă de 9 – 10 ani, deşi Hidroelectrica nu avea dreptul să încheie în această perioadă contracte pe piaţa concurenţială pentru furnizare de energie electrică şi nici acte adiţionale la contractele aflate în derulare, conform procurorilor.

În sarcina lui Codruţ Şereş se reţine că, în calitate de ministru al Economiei şi Comerţului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenunţarea şi omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoştinţă prin natura funcţiei deţinute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialul realizat de Corpul de Control şi nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea Hidroelectrica să se deruleze în mod legal.

Procurorii susţin că activitatea grupării a pus în pericol Sistemul Energetic Naţional şi a cauzat un prejudiciu de aproximativ 165 milioane de dolari.