Pictorii români, comparați cu Bitcoin. Director de galerie: Colecționarii vor lua cu asalt lucrările artiștilor locali în următorii ani

”Investițiile în artă sunt un excelent mecanism de diversificare al portofoliilor investiționale. Astăzi este un moment excelent pentru a investi în arta românească contemporană din următoarele motive: artiștii români contemporani sunt la fel de valoroși/talentați ca și cei internaționali. Nu există diferențe de talent sau în ceea ce privește creativitatea și execuția. Singura diferență este că artiștii români nu sunt la fel de cunoscuți și la fel de expuși”, spune Cătălin Guriță.

Vestea bună este că în acest moment piața românească de artă este într-un proces de maturizare. și aici vine al doilea motiv pentru care oamenii ar trebui să investească în arta contemporană românească: ”valoarea lucrărilor artiștilor români va crește exponențial în următorii 10-15-20 de ani. Dacă ar fi să fac o comparație, aș spune că a investi astăzi în arta românească contemporană e ca și cum ai fi investit acum 15 ani în Bitcoin. Nu vreau să intru în detalii privind speculațiile pe piața de crypto, mă refer la notorietate doar. Cine se gândea acum 15 ani că tinerii care cumpărau pizza cu Bitcoin ar putea deveni milionari?”, arată el.

Cătălin Guriță spune că valoarea totală a pieței de artă din România, potrivit unui studiu Deloitte de anul trecut, este de 25 de milioane de euro (doar cea vîndută prin casele de licitații, nu și prin galerii de artă, cam 60 la număr în București sau pe internet, direct din atelierul artistului). O sumă care poate fi un sfert din cât vinde într-o seară o casă de licitații din Londra”.

Și totuși valoarea lucrărilor artiștilor români va crește exponențial în următorii 10-15-20 de ani. Dacă ar fi să fac o comparație, aș spune că a investi astăzi în arta românească contemporană e ca și cum ai fi investit acum 15 ani în Bitcoin. ”Nu vreau să intru în detalii privind speculațiile pe piața de crypto, mă refer la notorietate doar. Cine se gândea acum 15 ani că puștii care cumpărau pizza cu Bitcoin, ar putea deveni milionari?”, completează el.

Potretul colecționarului român de obiecte de artă și ponderea investițiilor

Potrivit studiului Deloitte citat, aproape jumătate dintre colecționarii și investitorii din România interacționează atât cu piața de artă românească, cât și cu cea internațională. Consumatorul român de artă are preponderent între 35 și 56 de ani și preferă arta contemporană, în special cea creată după anul 2000. 46% dintre colecționari iau în calcul și beneficii de ordin financiar și investițional, precum siguranța plasamentelor, diversificarea portofoliului sau acoperirea riscurilor în perioade de volatilitate economică.

Pictura rămâne categoria artistică predominantă, fiind prezentă atât în istoricul de achiziții (89% dintre respondenți), cât și în intențiile de cumpărare (86%). Arta atrage în general investiții moderate din partea colecționarilor români, fiind văzută ca:

• instrument de acoperire a riscurilor în perioade volatile (26%),
• mijloc de diversificare a activelor (24%),
• vehicul speculativ (19%), cu potențial de a genera câștiguri viitoare.

În majoritatea portofoliilor, lucrările de artă reprezintă o categorie complementară de active. 6 din 10 colecționari indică o pondere de până la 10% din totalul activelor deținute. Doar 5% afirmă că au mai mult de jumătate din avere investită în artă. Peste jumătate dintre respondenți (59%) investesc în artă sume care nu depășesc 10% din venitul anual. 

Cele mai mari tranzacții de pe piața de artă din România

Topul artiștilor romani contemporani tranzacționați este condus de:

• Ion Țuculescu – 581.250 euro
• Ștefan Câlția – 318.050 euro
• Sabin Bălașa – 234.750 euro

Totuși ne referim la artiști care au creat în perioada contemporană, dintre cei trei doar Ștefan Câlția este în viață. Alte nume deja consacrate sunt Adrian Ghenie, Mircea Cantor, Șerban Savu, Victor Man, Dan Perjovschi, Ciprian Mureșan Andra Ursuța

Cel mai scump tablou al unui pictor român vândut în 2025 a fost „Nimfă dormind”, Grigorescu, adjudecat cu 330.000 de euro. În 2025 a fost înregistrat un record pentru o icoană românească: „Maica Sfântă cu Pruncul”, semnată de Nicolae Grigorescu, s-a vândut cu 90.000 de euro, cel mai mare preț obținut vreodată pentru o lucrare de artă sacră.

Cătălin Guriță este la bază avocat, om de afaceri, antreprenor pasionat de artă. A crescut, după cum spune, în galeriile artiștilor. A lucrat pentru firme mari de avocatură, acum are propria firmă de avocatură și afaceri alături de parteneri în diverse domenii, precum imobiliare.

”Noi am deschis WIN Gallery în 2023 și am lucrat deja cu peste 100 de artiști. Am organizat 13 vernisaje în galerie și am dus artiștii la expoziții în străinătate. În trei ani de activitate, am observat dificultățile cu care se confruntă artiștii și acesta este motivul pentru care în câteva luni lansăm Fundația WIN For ART.

Vrem să ajutăm la crearea și solidificarea mecanismelor de care au nevoie artiștii noștri pentru ca lucrările lor să fie cunoscute nu numai în România, dar peste tot în lume.

Avem în plan burse și granturi pentru producție artistice, rezidențe artistice și programe de mentorat (prin acest proiect Fundația își propune să ofere artiștilor timp dedicat creației – fără presiunea financiară imediată sau obligații comerciale, spațiu de lucru (fizic sau prin parteneriate), sprijin financiar minim garantat (pentru cheltuieli de bază) și vizibilitate la finalul rezidenței (prin expoziție, open studio, prezentare publică, catalog sau materiale documentare)

Putem asigura, de asemenea, reprezentare artistică și facilitarea accesului la piață, sprijin pentru participare la evenimente naționale și internaționale” spune Cătălin Guriță despre planurile de viitor ale galeriei.

Totodată el atrage atenția că un punct important de discuție ar fi fiscalitatea în artă. ”Achizițiile nu beneficiază de nici un fel de facilități fiscale așa cum se întâmplă în multe țări occidentale unde mulți oameni preferă să investească în artă pentru a păstra și crește valoarea investiției dar și valoarea unui patrimoniu familial (de exemplu pentru a lăsa o moștenire întreagă, nu taxată ca de exemplu în Franța cu 30-40%”.

De ce să investești în artă? Pe lângă bucuria pe care o aduce simțurilor, arta este și un activ de refugiu în perioade de instabilitate politico-economică, iar lumea, nu doar România trece acum printr-o astfel de perioadă tulbure. În plus, investițiile în artă sunt un excelent mecanism de diversificare al portofoliilor investiționale.