Comisarul european Dan Jorgensen se așteaptă la prețuri foarte mari la energie pentru această iarnă. Mai multe reglementări urmează să fie relaxate
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2026/01/Dan-Jorgensen-630x420.jpg)
Având în vedere criza energetică provocată de războiul din Orientul Mijlociu, „nu există nicio îndoială că ne îndreptăm spre o iarnă dificilă”, a subliniat Dan Jorgensen.
„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu îşi pot încălzi locuinţele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situaţia foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a continuat Dan Jorgensen.
În acest context, comisarul european intenţionează să relaxeze anumite reguli.
Pentru a „detensiona piaţa”, Dan Jorgensen a propus amânarea cu un an a unui regulament european referitor la emisiile de metan legate de importurile de hidrocarburi, un gest favorabil companiilor din sector.
Regulamentul (UE) 2024/1787 stabileşte norme pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea şi reducerea cu precizie a emisiilor de metan în sectorul energetic al Uniunii Europene. În conformitate cu acest regulament, importatorii de gaze şi petrol din UE trebuie să monitorizeze şi să raporteze emisiile de metan asociate cu aprovizionarea lor, începând din ianuarie 2027, pentru a limita scurgerile.
În contextul creşterii preţurilor la combustibili legate de războiul din Orientul Mijlociu, Emmanuel Macron i-a trimis recent o scrisoare Ursulei von der Leyen, solicitând modificarea anumitor reglementări europene. Preşedintele francez a cerut în special o amânare cu un an a normelor comunitare privind emisiile de metan, un gaz cu efect de seră extrem de poluant.
Amânarea acestui regulament, din 2027 până în 2028, va depinde de aprobarea statelor membre şi a Parlamentului European.
Această lege se confruntă cu opoziţia mai multor ţări producătoare de combustibili fosili, în special a Statelor Unite, care o consideră o constrângere şi susţin că le-ar putea împiedica exporturile.
În schimb, organizaţiile de mediu se opun unei amânări, afirmând că această amânare nu ar avea niciun impact asupra preţurilor la energie, dar ar marca un nou regres în politica climatică europeană.