Comisarul Magnus Brunner: Cu România şi Bulgaria în Schengen, am creat o rută deschisă de la Atlantic la Marea Neagră – interviu AGERPRES

Totodată, oficialul european subliniază, printre beneficii, că România ar putea înregistra o creştere anuală a PIB-ului de aproximativ 2%, datorită eliminării controalelor la frontieră pentru transportul rutier.

Comisia Europeană desfăşoară în prezent prima evaluare Schengen a României, analizând domenii precum politica în materie de vize şi gestionarea frontierelor externe, precizează comisarul Magnus Brunner, care va efectua luni o vizită la Bucureşti.

Acesta se referă şi la implementarea Sistemului european de intrare/ieşire (EES), pe care l-a numit coloana vertebrală digitală a noului sistem european de gestionare a frontierelor şi care trebuie implementat până în aprilie 2026, inclusiv la punctele de trecere a frontierelor din România.

Vorbind despre controalele temporare din interiorul spaţiului Schengen, Brunner explică modul în care Uniunea Europeană încearcă să găsească un echilibru între libertatea de mişcare şi securitate. El abordează, de asemenea, provocările Pactului privind migraţia şi azilul şi prezintă noile soluţii propuse pentru returnarea migranţilor.

AGERPRES: România a aderat deplin la spaţiul Schengen la începutul acestui an, cu o serie de condiţii iniţiale. A avut Comisia Europeană până în prezent vreo evaluare privind modul în care România şi-a respectat obligaţiile care îi revin ca membră deplină Schengen?

Magnus Brunner: Spaţiul Schengen este una dintre realizările cele mai tangibile ale UE. Acesta are un impact real asupra vieţii a peste 450 de milioane de europeni, stimulând turismul, reducând preţurile bunurilor şi oferind oportunităţi de muncă şi studiu. Dar şi în moduri mai intangibile. Când Schengen a intrat în vigoare acum 40 de ani, a marcat o nouă eră de deschidere în Europa. Odată cu aderarea deplină a României şi Bulgariei la 1 ianuarie 2025, am creat o rută deschisă de la Atlantic la Marea Neagră. Datorită eliminării controalelor la frontieră pentru transportul rutier, se preconizează că România va înregistra o creştere anuală de 2% a PIB, ceea ce va reprezenta un impuls important pentru economie.

Trebuie să garantăm protecţia acestui spaţiu comun de liberă circulaţie. România a depus eforturi considerabile pentru a îndeplini criteriile de aderare. România a dezvoltat un sistem naţional solid de guvernanţă Schengen, iar aceste eforturi continuă şi după eliminarea controalelor. Comisia efectuează în prezent prima evaluare Schengen a României, în cadrul căreia examinăm domenii precum politica în materie de vize şi gestionarea frontierelor externe. Nu vreau să anticipez rezultatele, dar înţeleg că evaluarea decurge foarte bine.

AGERPRES: Consideraţi că fondurile europene alocate României pentru gestionarea frontierelor au fost utilizate eficient, şi aveţi în vedere suplimentarea acestora în contextul noilor provocări de securitate?

Magnus Brunner: Protejarea frontierelor noastre externe este o sarcină complexă. Am constatat că a trebuit să facem faţă unor noi ameninţări la frontiera noastră estică, în special din partea Belarusului şi a Rusiei. România are aproximativ 1.700 km de frontiere externe cu Ucraina, Moldova şi Serbia. În acelaşi timp, am înregistrat o scădere cu 22 % a trecerilor ilegale ale frontierei din Turcia, ceea ce, evident, reduce şi presiunea asupra României.

Am alocat României peste 220 de milioane de euro pentru securitatea frontierelor în perioada 2021-2027. Aceste fonduri au fost utilizate în mod eficient, consolidând supravegherea, formarea profesională şi infrastructura de-a lungul frontierelor externe ale României. Având în vedere noile provocări în materie de securitate, Comisia este pregătită să îşi intensifice sprijinul prin finanţare suplimentară şi asistenţă din partea Frontex, dacă este necesar. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE, am propus, de asemenea, triplarea finanţării în domeniile securităţii interne şi migraţiei.

AGERPRES: Mai multe ţări din spaţiul Schengen menţin controale temporare la frontierele dintre ele, iar unele şi le-au întărit, cum este cazul Danemarcei la frontiera cu Germania. Afectează această situaţie funcţionalitatea spaţiului Schengen şi pot fi luate măsuri pentru remedierea ei sau este o perspectivă cu care ar trebui să ne obişnuim?

Magnus Brunner: Legislaţia Uniunii Europene permite statelor membre să introducă controale la frontieră atunci când este necesar pentru a proteja ordinea şi securitatea publică, cu condiţia ca aceste controale să fie temporare şi bine coordonate între statele membre. Odată cu reducerea numărului de treceri ilegale ale frontierelor, introducerea noului Pact privind migraţia şi azilul şi punerea în funcţiune a unor noi sisteme de ultimă generaţie pentru gestionarea frontierelor externe, se creează condiţiile pentru eliminarea treptată a controalelor la frontierele interne.

Ne concentrăm pe trei domenii principale.

În primul rând, consolidăm frontierele noastre externe. Şi odată cu lansarea cu succes, săptămâna trecută, a noului sistem de intrare/ieşire, punem în aplicare unul dintre cele mai moderne sisteme informatice pentru gestionarea frontierelor externe. De asemenea, sporim în mod semnificativ resursele Frontex pentru a oferi asistenţă operaţională ţărilor UE în gestionarea frontierelor.

În al doilea rând, abordăm problemele legate de sistemul UE de gestionare a migraţiei. Aceasta înseamnă să punem ordine în casa noastră europeană. Reforma sistemului nostru ne va oferi proceduri de azil mai eficiente, o mai bună cooperare între statele membre şi un sistem de returnare funcţional. Dacă vom reuşi să punem în aplicare acest lucru, vom obţine o schimbare remarcabilă în politica de migraţie, care va fi în beneficiul spaţiului Schengen.

Pe locul al treilea se află securitatea internă. Fie că este vorba de terorism, reţele criminale globale sau atacuri hibride sponsorizate de state, ameninţările actuale depăşesc frontierele Schengen şi, de fapt, toate frontierele. Ceea ce înseamnă că trebuie să oferim şi răspunsuri transfrontaliere. Prin noua noastră strategie de securitate internă, ProtectEU, ne străduim să îmbunătăţim capacitatea operaţională a Europol pentru a sprijini mai bine autorităţile naţionale. Lucrăm pentru a îmbunătăţi accesul la date în scopul aplicării legii. Şi, mai presus de toate, trebuie să ne schimbăm mentalitatea pentru a anticipa şi contracara ameninţările imediat ce apar.