Comisia Europeană a intervenit în alegerile din România şi din alte state membre UE – raport SUA

Adaugă-ne ca sursă preferată

De la intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conţinutul înaintea alegerilor naţionale din Slovacia, Ţările de Jos, Franţa, Republica Moldova, România şi Irlanda, precum şi înaintea alegerilor europene din iunie 2024. Documente care nu sunt publice prezentate Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor demonstrează că aceste presiuni au fost exercitate în mod regulat pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste din statele membre ale UE.

Potrivit raportului, cele mai agresive măsuri de cenzură au fost adoptate în timpul alegerilor prezidenţiale din România din 2024, când Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur, câştigat de candidatul populist independent, puţin cunoscut, Călin Georgescu. Decizia a fost luată după ce serviciile de informaţii româneşti au susţinut că Rusia l-ar fi sprijinit în secret pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok.

Documentele interne ale TikTok prezentate comisiei americane par să contrazică această versiune a evenimentelor, se arată în raport. TikTok a informat Comisia Europeană că „nu a găsit şi nici nu i s-au prezentat dovezi” care să susţină afirmaţia-cheie a autorităţilor române privind o interferenţă rusă.

Conform raportului citat, Comisia Europeană încearcă să influenţeze statele membre ale UE prin controlul discursului politic în perioadele electorale. Cel mai frapant este faptul că, în 2024, Comisia Europeană a publicat un ghid electoral în cadrul DSA, care impune platformelor să adopte măsuri suplimentare de cenzură înaintea unor alegeri europene importante. Aceste orientări electorale ale DSA au fost prezentate drept bune practici voluntare. Însă, în spatele uşilor închise, Comisia Europeană a precizat clar că orientările erau obligatorii, se arată în raport.

Comisia juridică a Camerei Reprezentanţilor a Statelor Unite investighează modul şi măsura în care legile, reglementările şi hotărârile judecătoreşti străine obligă, constrâng sau influenţează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În cadrul acestei activităţi de supraveghere, comisia a emis citaţii către zece companii din domeniul tehnologiei, solicitându-le să prezinte comunicările cu guverne străine, inclusiv cu Comisia Europeană şi statele membre ale UE, privind moderarea conţinutului.

Ce a răspuns Comisia Europeană

Comisia Europeană a contestat ferm, marţi, că ar fi constrâns reţelele sociale la ”cenzură”, aşa cum afirmă un raport prezentat de apropiaţi ai preşedintelui Donald Trump în Congresul american, relatează AFP

Acest document de 160 de pagini, elaborat de aliaţi ai liderului de la Casa Albă, acuză Uniunea Europeană că a dus o campanie ”cu o durată de zece ani” pentru a controla ”ceea ce se afirmă online”, la scară mondială.

Aceste acuzaţii sunt ”absurde şi complet nefondate”, a denunţat un purtător de cuvânt al executivului UE, Thomas Regnier.

În vizorul acestor aleşi americani se află arsenalul juridic de care dispune Bruxellesul pentru a reglementa activitatea marilor platforme online.

Aceste regulamente europene sunt de fapt cele mai solide din lume. Ele sunt criticate constant de administraţia Trump şi patronii reţelelor sociale, care consideră că regulamentele respective aduc atingere libertăţii de exprimare.

În acest raport, supranumit ”dosarele europene ale cenzurii”, Congresul SUA acuză Uniunea Europeană că a exercitat presiuni asupra platformelor online pentru a suprima publicaţiile ce critică vaccinurile contra COVID-19.

El afirmă că Bruxellesul a comis ”ingerinţe electorale” repetate în scrutinurile europene.

”Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa”, a subliniat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, acuzând în schimb platformele online de ”influenţarea alegătorilor” cu algoritmii lor.