Comisia Europeană are pentru România o creștere a cheltuielilor cu 2,8% anul acesta și 2,6% în 2026

Rata de creștere a cheltuielilor, în 2025, nu trebuie să depășească 2,8%, iar în 2026, nu mai mult de 2,6%. Pentru 2027 este prevăzut un nivel de maximum 4,6%, în 2027 de 4,45, în 2029 de 4,2%, iar în 2030 de 4%.

Documentul publicat în Jurnalul Oficial al UE prevede că România trebuie să se asigure că rata nominală de creștere a cheltuielilor nete nu depășește aceste niveluri maxime.

România va trebui să adopte măsuri pentru reducerea deficitului până pe 15 octombrie

Astfel, România va trebui să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030.

Consiliul European stabilește termenul limită de 15 octombrie 2025 pentru ca România să adopte măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar, se precizează în document. Guvernul este obligat să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv.

Ulterior, România va trebui să raporteze progresele înregistrate în implementarea prezentei recomandări cel puțin o dată la șase luni. Vor fi prezentate progresele primăvara și toamna până la 15 octombrie, până la corectarea deficitului excesiv.

Cheltuielile cresc mai repede decât a recomandat Consiliul

Până în prezent, România nu a prezentat raportul său anual de progres privind acțiunile întreprinse și implementarea setului de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare, se arată în recomandarea Comisiei.

În 2024 și 2025, cheltuielile nete cresc mult mai rapid decât a recomandat Consiliul, se mai arată în document. Acest lucru duce la un deficit public ridicat persistent, punând în pericol o corectare la timp a deficitului excesiv până în 2030.

Potrivit documentului, nu există „factori relevanți” atenuanți care să fie luați în considerare în procedura de deficit excesiv care ar putea modifica această evaluare, în timp ce riscurile ridicate pe termen mediu privind sustenabilitatea fiscală cu care se confruntă România reprezintă un factor agravant. De aceea, Consiliul a adoptat o decizie prin care a constatat că nu s-au luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandarea sa din 21 ianuarie 2025.

Estimările Comisiei pentru România

PIB-ul real al României a crescut cu 0,8% în 2024. Conform previziunilor Comisiei Europene din primăvara anului 2025, se preconizează că economia va crește cu 1,4% în 2025, susținută de o redresare în domeniul construcțiilor și al serviciilor de transport, ajutată de apartenența la spațiul Schengen și de modernizarea infrastructurii.

În 2026, se preconizează că PIB-ul real va crește cu 2,2%, reflectând absorbția mai puternică a fondurilor din cadrul Facilității de redresare și reziliență. Se preconizează că rata șomajului va ajunge la 5,3% în 2025 și la 5,2% în 2026. Inflația este preconizată să scadă de la 5,8% în 2024 la 5,1% în 2025 și la 3,9% în 2026.

Conform datelor furnizate de Eurostat la 22 aprilie 202510, deficitul bugetar general din România s-a ridicat la 9,3% din PIB în 2024. Aceasta este mult mai mare decât proiecția de deficit de 7,9% din PIB inclusă în planul fiscal-structural pe termen mediu al României din octombrie 2024, se precizează în document.

Previziunile Comisiei Europene de primăvara anului 2025 prevăd un deficit bugetar general de 8,6% din PIB în 2025 și de 8,4% din PIB în 2026. Deficitul structural este proiectat la 7,9% în 2025 și se așteaptă să rămână la același nivel în 2026.

Datoria publică se situa la 54,8% din PIB la sfârșitul anului 2024. Conform previziunilor Comisiei Europene din primăvara anului 2025, se preconizează că aceasta va crește la 59,4% din PIB la sfârșitul anului 2025 și la 63,3% din PIB la sfârșitul anului 2026, depășind astfel valoarea de referință de 60% din PIB.