Comisia Europeană le-a transmis statelor membre UE opțiuni pentru restricționarea sau interzicerea importurilor de produse provenite din coloniile israeliene aflate în teritoriile palestiniene

Printre opţiunile examinate, Comisia studiază introducerea licenţelor de import pentru produsele provenite din teritoriile palestiniene ocupate, taxe vamale prohibitive sau o interdicţie parţială ori totală a importurilor din aceste teritorii.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei pe probleme de comerţ, Olof Gill, a explicat la conferinţa de presă zilnică a Executivului comunitar că textul va fi dezbătut luni de cele 27 de state membre la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE), iar în funcţie de această discuţie Comisia va decide asupra paşilor următori.

Purtătorul de cuvânt comunitar a evitat să confirme caracterul juridic al oricărei potenţiale restricţii. Dacă aceasta ar fi formulată ca o politică comercială comună, ar fi suficientă o majoritate calificată a statelor membre ale UE, dar dacă ar fi formulată ca un instrument de politică externă, atunci ar fi necesară unanimitatea, ceea ce ar permite chiar şi unui singur stat membru să o blocheze.

O decizie cu caracter comercial ar permite restricţionarea sau interzicerea importului de produse din coloniile israeliene, însă numai o decizie ca instrument de politică externă ar permite de asemenea sancţiuni împotriva unor persoane, precum miniştrii israelieni de extremă-dreapta Itamar Ben-Gvir şi Bezalel Smotrich, eventuale sancţiuni de acest fel urmând să fie de asemenea dezbătute luni la reuniunea CAE, ce ar putea expune poziţiile diferite sau chiar conflictuale între statele UE în chestiunea presiunilor asupra Israelului.

Ţări precum Germania şi Republica Cehă se opun restricţiilor comerciale, în timp ce Spania, Irlanda, Franţa şi Suedia le susţin, iar altele, precum Italia, considerată esenţială pentru obţinerea unei majorităţi calificate, sunt nehotărâte.

Deocamdată, nu se aşteaptă ca şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas (foto), să comunice o decizie fermă, ci mai degrabă să evalueze dacă se poate contura o poziţie clară în rândul statelor membre sau dacă persistă ambiguitatea.

Comisia Europeană s-a angajat să propună „opţiuni” înainte de 13 iulie, după summitul european din 18-19 iunie, dar până acum a refuzat să precizeze dacă acestea vor include măsuri tarifare.

O propunere de suspendare a preferinţelor comerciale din acordul UE-Israel a fost deja blocată în septembrie anul trecut de liderii celor 27 de state membre, întrucât nu s-a întrunit majoritatea calificată.

Premierul irlandez Micheal Martin, a cărui ţară exercită în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE, şi-a îndemnat marţi partenerii europeni să „facă mai mult” pentru a exercita presiuni asupra Israelului cu privire la acţiunile acestuia în Fâşia Gaza şi Cisiordania.

„Mulţi în Europa ne provoacă o tristeţe şi o furie profunde şi justificate întrucât Europa nu a făcut suficient pentru a exercita presiuni asupra Israelului în urma acţiunilor sale scandaloase”, a declarat premierul irlandez în faţa Parlamentului European, unde a prezentat priorităţile preşedinţiei semestriale a Consiliului UE.

El a descris acţiunile guvernului premierului israelian Benjamin Netanyahu ca fiind „tot mai extreme” şi a subliniat că „nu există valori democratice sau umanitare suficient de flexibile pentru a justifica amploarea morţilor, distrugerilor şi strămutărilor” petrecute în teritoriile palestiniene.