1EUR = 4.8398 RON | Bucureşti 25 º

Companii

Comisia Europeană nu se pronunţă încă asupra legalităţii Codului Silvic, pentru că nu este aplicabil

Codul Silvic, promulgat de Preşedintele Iohannis în iunie, nu are încă normele de aplicare. Prin urmare, Comisia Europeană nu se poate pronunţa asupra concurenţialităţii lui. Opinia Comisiei a fost cerută de Consiliul Concurenţei din România, care a dat aviz negativ de neconcurenţialitate pe această lege.

12 aug, 2015 | ECONOMICA.net

Codul Silvic nu are încă emise normele de aplicare, practic este nefuncţional, aşa încât Comisia Europeană nu se poate pronunţa pe posibila sa neconcurenţialitate, se arată într-un răspuns al Consiliului Concurenţei la o adresă a ECONOMICA.NET.

“Comisia Europeană a transmis Consiliului Concurenţei faptul că nu are suficiente informaţii pentru a se pronunţa asupra proiectului Codului Silvic cu privire la prezumţia de distorsionare a concurenţei pe piaţa internă Uniunii Europene. Ca urmare, se asteaptă elaborarea legislaţiei secundare şi punerea în aplicare a legii pentru a pentru a se putea formula o opinie”, precizează CC.

Controversatul proiect de lege Codul Silvic, care reglementează regimul pădurilor din România, a fost promulgat , în iunie, de Preşedintele Klaus Iohannis, deşi avea aviz negativ de la Concurenţă. Pe acest motiv, Preşedintele a întors în Parlament proiectul de lege, dar parlamentarii au decis să nu modifice nimic din el.
Mai exact, au lăsat neschimbat un paragraf din lege care, potrivit CC, ar fi neconcurenţial. Or, acest lucru pune România în postura unui posibil conflict cu UE, dat fiind faptul că, în proporţie covârşitoare, poziţia Consiliului este şi poziţia Directoratului General pentru Concurenţă al Comisiei Europene. Un astfel de conflict are potenţialul să se transforme în amenzi usturătoare pentru ţara noastră, care pot ajunge şi la 100.000 de euro pe zi.

În Codul Silvic, ce va deveni lege, există un paragraf care, consideră Consiliul Concurenţei, este anticoncorenţial: limitarea la 30% din volumul aferent unui sortiment industrial din fiecare specie a cantităţii de masă lemnoasă care poate fi achiziţionată din fondul public de către o firmă. Acest paragraf este cu „dedicaţie” împotriva companiei austriece Holzindustrie Schweighofer , singura din domeniul exploatării de masă lemnoasă care este afectată de această prevedere.

Coincidenţă sau nu, firma austriacă are, potrivit propriilor aprecieri, exact 30% din piaţa lemnului de brad , cu cele patru fabrici pe care le deţine. Holzindustrie ar fi vrut însă să se dezvolte încă şi mai mult, motiv pentru care a investit 100 de milioane de euro într-o nouă fabrică de procesare în Covasna, prin intermediul căreia ar ajunge la circa 38% cotă de piaţă, peste ceea ce le-ar permite noul Cod Silvic.

Practic, noua fabrică va fi inutilă, pentru că nu poate procesa nimic, contigentarea pieţei de lemn brut limitând grupul austriac la procesarea din cele patru fabrici pe care deja le deţine deja de ani de zile. Or, tocmai acest lucru este considerat neconcurenţial de Consiliul Concurenţei, pentru că ar limita dezvoltarea unei firme în condiţiile pieţei libere.

Mai ales că, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele CC, austriecii, cu tot cu noua fabrică din Covasna, de-abia s-ar apropia de nivelul de 40% deţinere dintr-o piaţă, de la care Concurenţa începe să devină atentă la competiţia din acea piaţă.

„Am recomandat modificarea unor articole care ridicau suspiciuni de ajutor de stat şi am cerut ridicarea plafonării nivelului maxim de achiziţionare şi procesare de masă lemnoasă la 30%, pentru că reprezintă un pas cu totul extraordinar. În nicio altă industrie din România nu avem astfel de limite şi, din contră, sunt o serie întreagă de companii în România care au o cotă mai mare de 30% pe pieţele unde activează, spre exemplu, telefonia mobilă, domeniul bancar, televiziunea prin cablu, putem găsi multe exemple în care cea mai mare companie de pe piaţă are o cotă de chiar mai mult de 30%. Nimeni nu a ridicat, până acum, problema ca acestor companii să le limităm activitatea. În lipsa unei justificări care să ne spună de ce în acest domeniu are sens ca statul să dea această măsură, motivaţie pe care, repet, nu ne-a dat-o ministerul de resort(Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – n.r.), nici Guvernul sau Parlamentul, de ce e atât de excepţională industria lemnului ca să poată justifica o astfel de măsură, n-am putut să considerăm această măsură în acord cu legislaţia Concurenţei, atât cea naţională cât şi cea europeană”,  a precizat Chiriţoiu, într-un interviu pentru ECONOMICA.NET.

Potrivit normelor europene de concurenţă, CC a solicitat o poziţie la Bruxelles pe problema Codului Silvic, răspunsul venind tocmai acum şi precizând că, mai întâi, Guvernul trebuie să emită normele d eaplicare şi, abia apoi, va veni răspunsul Comisiei. Potrivit lui Chiriţoiu, există două variante. Prima este cea în care firma direct afectată de noul Cod Silvic,  Holzindustrie Schweighofer, nu depune o plângere către Comisie, caz în care, cel mai probabil, nu se va demara o anchetă pe concurenţialitatea Codului Silvic, iar acesta se va aplica ca atare.

Mai probabilă este însă cea de-a doua variantă. Pentru că este greu de crezut că austriecii, văzându-se cu interesele lezate şi cu 100 de milioane de euro practic pierduţi, nu vor face toate demersurile către Bruxelles, devine foarte probabilă o investigaţie a Comisiei. „Dacă avem o plângere şi Comisia consideră că se încalcă Tratatul de Funcţionare a Pieţei Unice Europene, se poate deschide o procedură de infrigement, care durează şi care, iniţial, nu implică sancţiuni. Comisia spune: „Trebuie să schimbi legea”. Dacă nu schimbi legea, Comisia te dă în judecată la Curtea Europeană de Justiţie. Curtea Europeană de Justiţie te poate obliga să schimbi legea. Dacă ignori şi Curtea, încep să curgă amenzile. Dar, în principiu, este o perioadă îndelungată pe  care statul o are la dispoziţie pentru a se conforma legislaţiei europene”, explică Chiriţoiu. „Această limitare de 30% la achiziţia de masă lemnoasă dintr-o anumită specie poate constitui o încălcare de către România a Tratatului privind Libera Circulaţie a Mărfurilor în spaţiul UE. Dar, mai ales, dacă se coroborează cu o interdicţie privind importurile. Da, deci acesta este, clar, un risc”, continuă preşedintele CC.

Potrivit acestuia, Concurenţa nu se opune acestei legi şi nici măsurilor de limitare a tăierilor ilegale. „Noi avem obiecţii referitoare la unele măsuri punctuale, care, deşi introduse cu bune intenţii, riscă să încalce legislaţia europeană şi pot atrage sancţiuni din partea Comisiei Europene”, a adăugat  Chiriţoiu.

Prin urmare, pentru că CC este vocea Comisiei Europene şi CC consideră că un paragraf din Codul Silvic afectează concurenţialitatea pieţei de achiziţie de masă lemnoasă, România riscă amenzi de la CE, dar numai dacă  Holzindustrie Schweighofer depune plângere. Amenda reprezintă pasul ultim al unei divergenţe între România şi UE. Dacă însă se ajunge până acolo, cuantumul acestora poate urca până la 100.000 de euro pe zi, aproape de pragul maxim stipulat prin Tratatul de Funcţionare al UE, pentru că problemele de Concurenţă sunt apreciate ca de maximă importanţă la Bruxelles.

Holzindustrie Schweighofer este cea mai mare companie din procesarea lemnului, cu aproape 30% din piaţă, restul deţinând cote mai mici. În total, există 7.000  de alte firme care procesează lemn la scară mai redusă. Cel mai mare furnizor pentru industria de procesare este Regia statului Romsilva.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO