Comisia Europeană: România a înregistrat progrese semnificative în domeniul legilor justiției, dar mai trebuie să facă progrese în privința guvernanței corporative și a idependeței presei

„Mecanismul privind statul de drept este un instrument util de evaluare a principalelor componente ale unei societăţi democratice: sistemul de justiţie, cadrul anticorupţie, pluralismul şi independenţa mass-media, aspecte legate de sistemul de control şi echilibru al instituţiilor statului. Raportul de anul acesta introduce, în mod suplimentar, evaluarea unor aspecte privind piaţa unică. Ca şi în anii precedenţi, Ministerul Justiţiei a cooperat în mod transparent şi loial cu Comisia Europeană şi cu partenerii instituţionali interni pentru îndeplinirea recomandărilor din domeniul justiţiei, fapt reflectat în Raportul privind statul de drept – ediţia 2025”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei.

Potrivit ministerului, raportul de anul acesta notează „o serie de progrese semnificative” în îndeplinirea recomandărilor din anul 2024 cu privire la sistemul judiciar, respectiv:

– România a făcut paşi semnificativi către finalizarea procesului iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia privind Legile justiţiei, care au abordat preocupările legate de independenţa, calitatea şi eficienţa sistemului de justiţie. În prezent se explorează demersuri legislative menite să consolideze şi mai mult garanţiile referitoare la independenţa procurorilor de rang înalt şi a poliţiei judiciare, iar Ministerul Justiţiei va analiza oportunitatea unei evaluări a punerii în aplicare a Legilor justiţiei după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, ţinând seama de necesitatea de a menţine stabilitatea cadrului juridic;

– îmbunătăţirea transparenţei jurisprudenţei privind sancţiunile disciplinare în sistemul judiciar, prin publicarea unui rezumat al hotărârilor pronunţate în materie disciplinară în perioada 2021 – 2024, precum şi buletine anuale privind principalele decizii adoptate pe site-ul ICCJ şi prin dezvoltarea de către CSM a unei aplicaţii informatice în scopul diseminării jurisprudenţei;

– disponibilitatea Ministerului Justiţiei pentru ca reforma privind digitalizarea sistemului judiciar să garanteze independenţa judiciară;

– adoptarea unor acte normative menite să faciliteze accesul cetăţenilor la asistenţă juridică;

– eforturi suplimentare pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv prin noi recrutări, în pofida restricţiilor bugetare.

Recomandarea privind continuarea eforturilor în ceea ce priveşte asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru Parchete, ţinând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar, s-a regăsit în rapoartele privind statul de drept din 2023 şi 2024, a amintit Ministerul Justiţiei.

„În Raportul de anul acesta, Comisia Europeană a luat act de eforturile depuse de autorităţile naţionale care au condus la asigurarea unui grad suficient de ocupare şi prin urmare această recomandare a fost eliminată, fiind considerată îndeplinită”, a evidenţiat ministerul.

Conform acestuia, raportul notează elemente de progres şi în ceea ce priveşte cadrul anticorupţie, precum:

– implementarea în grafic a Strategiei Naţionale Anticorupţie (2021-2025), precum şi iniţierea unor demersuri pentru pregătirea uneia noi care se va baza pe evaluarea ex-post a strategiei actuale;

– menţinerea unui bilanţ pozitiv în combaterea corupţiei, inclusiv în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt;

– s-au luat măsuri suplimentare în ceea ce priveşte sistemul de investigare şi urmărire penală a infracţiunilor din sistemul judiciar. Raportul notează că de la instituirea, în martie 2022, a noului sistem de investigare şi urmărire penală a infracţiunilor de corupţie în sistemul judiciar, procurorii desemnaţi au reuşit să reducă numărul semnificativ de cauze nesoluţionate;

– este în discuţie actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind în curs de elaborare un proiect de lege menit să abordeze practica „uşilor turnante” (interdicţii pre- şi post-angajare);

– activitatea ANI în gestionarea conflictelor de interese şi declaraţiilor de avere este menţionată de asemenea în cheie pozitivă, reţinându-se înregistrarea de rezultate în continuare;

– au fost făcuţi câţiva primi paşi înspre introducerea de norme privind activităţile de lobby pentru senatori şi deputaţi.

„Comisia a constatat că pentru domeniul justiţiei şi cadrului anticorupţie au fost înregistrate progrese, ceea ce arată preocuparea pentru asigurarea stabilităţii şi eficienţei sistemului judiciar”, a indicat Ministerul Justiţiei.

„Raportul privind statul de drept – ediţia 2025 notează în mod obiectiv progresele substanţiale înregistrate de România în domeniul justiţiei şi al cadrului anticorupţie. În mandatul meu, voi menţine ritmul reformelor iniţiate în scopul menţinerii stabilităţii şi independenţei sistemului judiciar, precum şi pentru asigurarea unei înalte calităţi a actului de justiţie, în beneficiul cetăţenilor. În acest sens, consultarea sistemului judiciar şi dialogul onest şi deschis cu Comisia Europeană vor rămâne repere constante în cadrul exerciţiului privind statul de drept”, a declarat ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, citat în comunicat.