Comisia Europeană solicită României să respecte obiectivele în materie de reciclare a deșeurilor

08 07. 2026
deseuri gunoi vidra

Potrivit unui comunicat de presă, Executivul comunitar consideră că decizia se încadrează în eforturile Comisiei de a elimina barierele de pe piaţa unică în 11 domenii prioritare, astfel cum s-a anunţat în comunicarea intitulată „Un cadru de reglementare al UE mai simplu, mai clar şi mai bine aplicat”. Directiva-cadru privind deşeurile [Directiva 2008/98/CE privind deşeurile, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/851] stabileşte obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru pregătirea în vederea reutilizării şi reciclării deşeurilor municipale.

România, Bulgaria, Cehia, Germania, Grecia, Spania, Croaţia, Cipru, Ungaria, Malta, Polonia şi Portugalia nu au reuşit să îndeplinească obiectivul de 50% privind pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor municipale (cum ar fi hârtia, metalul, plasticul şi sticla), care trebuia atins din 2020. În paralel, Directiva privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (Directiva 94/62/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/852) se aplică tuturor ambalajelor distribuite pe piaţa europeană şi oricăror deşeuri de ambalaje rezultate. Până la 31 decembrie 2008, aceasta a impus ca între 55% şi 80% din totalul deşeurilor de ambalaje să fie reciclate. Printre obiectivele de reciclare stabilite pentru diverse materiale, procentele variază de la 60% pentru sticlă, 60% pentru hârtie şi carton şi 50 pentru metale, la 22,5% pentru materiale plastice şi 15% pentru lemn.

Şapte state membre nu au reuşit să îndeplinească mai multe obiective pentru 2020, 2021, 2022 şi 2023. Croaţia a ratat obiectivele privind totalul deşeurilor de ambalaje, sticla şi metalele, Cipru şi Portugalia nu au atins obiectivul pentru sticlă, Grecia, România şi Ungaria nu au îndeplinit obiectivele privind totalul deşeurilor de ambalajele şi sticla, iar Malta a ratat obiectivele pentru totalul deşeurilor de ambalaje, pentru hârtie şi carton şi pentru metale.

Atingerea acestor obiective este esenţială pentru impulsionarea pieţei unice a materiilor prime secundare şi a circularităţii. În acest mod se va reduce dependenţa UE de ţările terţe şi va fi stimulată competitivitatea. Creşterea gradului de reutilizare şi reciclare reduce, de asemenea, la minimum cantităţile de deşeuri generate şi diminuează depozitarea deşeurilor, sprijinind în continuare utilizarea eficientă a resurselor, circularitatea şi autonomia strategică în cadrul UE.

Statele membre trebuie să îşi intensifice eforturile de punere în aplicare pentru a îndeplini obligaţiile menţionate mai sus, având în vedere, de asemenea, obiectivele mai înalte care se aplică începând cu 2025, 2030 şi 2035. Pe baza noilor date care indică neîndeplinirea obiectivelor privind deşeurile, Comisia a decis să iniţieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unor scrisori de punere în întârziere Germaniei, Greciei şi Ciprului, care au din acest moment la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele semnalate de Comisie. În absenţa unor răspunsuri satisfăcătoare, Comisia poate decide să emită avize motivate.

În plus, Comisia a trimis deja scrisori de punere în întârziere Bulgariei, Cehiei, Greciei, Spaniei, Croaţiei, Ciprului, Ungariei, Maltei, Poloniei, Portugaliei şi României în iulie 2024. Deoarece nerespectarea obiectivelor persistă, Comisia a decis să trimită un aviz motivat acestor ţări, care au din acest moment la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.