Comisia Naţională a Bibliotecilor: Bibliotecile trebuie tratate ca infrastructură critică de interes public. Este esenţială o strategie naţionale de redresare, cu alocări bugetare consistente

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Bibliotecile sunt instituţii fundamentale într-o societate democratică, garantând accesul liber la informaţie, susţinerea educaţiei, promovarea cercetării şi dezvoltarea culturală a comunităţilor. În ciuda acestui rol esenţial, sistemul naţional de biblioteci din România a cunoscut în perioada 2020-2023 un regres alarmant, marcat de scăderea numărului de biblioteci, degradarea fondurilor documentare, inegalităţi structurale majore între mediul urban şi rural şi deficienţe sistemice în ceea ce priveşte digitalizarea, resursele umane şi guvernanţa. Conform datelor oficiale, numărul total al bibliotecilor a scăzut de la 8.829 în anul 2020 la 8.263 în 2023, ceea ce reprezintă o pierdere de 566 de biblioteci în doar patru ani. Cele mai afectate au fost bibliotecile publice, în special cele comunale, care au pierdut 171 de unităţi. Închiderea acestor biblioteci a avut loc în numeroase cazuri fără justificare legală, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 334/2002, care interzice desfiinţarea bibliotecilor publice fără desfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale aferente”, se arată într-un comunicat transmis către Agerpres de Comisia Naţională a Bibliotecilor.

Potrivit sursei citate, această practică nu doar că subminează respectarea legii, dar afectează direct dreptul constituţional la cultură al cetăţenilor, mai ales în zonele unde biblioteca este singura instituţie culturală existentă.

„Închiderea bibliotecilor implică pierderi ireversibile în patrimoniul documentar şi în memoria culturală locală, afectând capacitatea comunităţilor de a accesa resurse educaţionale, de a conserva istoria locală şi de a participa activ la viaţa culturală. Această realitate amplifică inegalităţile sociale şi culturale, în special în mediul rural, unde dispariţia bibliotecilor echivalează cu pierderea unui spaţiu vital pentru educaţia continuă, socializare şi incluziune comunitară”, spune comunicatul.

Comisia Naţională a Bibliotecilor atrage atenţia şi asupra degradării fondului de carte, arătând că în 2023 colecţiile bibliotecilor însumau 153,3 milioane de volume, în scădere faţă de anul anterior, iar ritmul de înnoire este deosebit de lent.

„Disparităţile între urban şi rural sunt accentuate. Deşi majoritatea bibliotecilor (60,6%) sunt situate în mediul rural, acestea dispun de doar 21,8% din fondul de carte. În acelaşi timp, 73% dintre utilizatorii activi provin din mediul urban. Aceeaşi disproporţie se regăseşte în achiziţiile anuale de volume şi în frecvenţa utilizării serviciilor. În multe cazuri, bibliotecile rurale există doar formal, fără să ofere efectiv acces la informaţii relevante sau servicii de calitate. Accesul inegal la resurse digitale agravează şi mai mult această situaţie. Colecţiile electronice sunt concentrate în bibliotecile universitare, în timp ce bibliotecile publice şi specializate din mediul rural au avut în medie sub un titlu digital nou achiziţionat în 2023. (…) Resursele umane reprezintă un alt punct critic. La finalul anului 2023, peste 52% din angajaţii din biblioteci aveau între 50 şi 64 de ani, iar doar 0,7% aveau sub 25 de ani”, susţin semnatarii comunicatului.

Ei spun că în pofida tuturor acestor dificultăţi sistemul a înregistrat o uşoară creştere în 2023 a numărului de utilizatori activi şi a volumelor împrumutate, dar fără reforme structurale şi investiţii strategice aceste evoluţii pozitive riscă să fie doar temporare şi insuficiente pentru a opri degradarea generală.

„Comisia Naţională a Bibliotecilor lansează un apel ferm către factorii decidenţi: bibliotecile trebuie tratate ca infrastructură critică de interes public. Este esenţială elaborarea unei strategii naţionale de redresare, cu alocări bugetare consistente, măsuri de reformare a cadrului legislativ, investiţii în digitalizare şi politici eficiente de resurse umane”, se mai spune în comunicat.