Companiile de utilităţi din Polonia renunţă la activele pe bază de cărbune pentru investiţii în energia eoliană offshore

Economica.net
19 01. 2021
offshore_wind_park_ships_68608800

În pofida a trei decenii de reforme reuşite şi a unei creşteri economice susţinute după căderea comunismului, cărbunele reprezintă în continuare 80% din puterea energetică a Poloniei, aceasta fiind ţara cu cea mai mare dependenţă de combustibili fosili din Uniunea Europeană. Minele de cărbune asigură peste 80.000 de locuri de muncă şi sunt puternic subvenţionate şi politizate. Emisiile de CO2 ale Poloniei au rămas la un nivel ridicat în ultimii ani pentru că Guvernul conservator de la Varşovia s-a încăpăţânat să apere cărbunele. Însă, costurile ridicate de extracţie şi taxele europene pe emisiile poluante au făcut energia pe bază de cărbune non-competitivă, ceea ce a obligat autorităţile de la Varşovia să îşi revizuiască poziţiile.

Luni, cele două companii de stat au semnat o scrisoare de intenţie pentru a se alătura proiectelor de energie eoliană offshore din Marea Baltică.

„Faptul că astăzi pregătim acest proces de transformare, care include renunţarea la active pe bază de cărbune de la cele trei companii, va face finanţarea mai uşoară, deoarece energia eoliană offshore reprezintă o dificultate financiară pentru toţi investitorii”, a apreciat Sobon, la conferinţa de presă de după semnarea scrisorii de intenţie.

Primul parc eolian offshore al Poloniei ar urma să fie operaţional în 2025, iar capacitatea totală a proiectului din Marea Baltică va fi de aproximativ 10 gigawaţi (GW) până în 2040.

„Această scrisoare de intenţie va fi despre noi investiţii. Cred că firmele poloneze de utilităţi deţinute de stat ar trebui să fie lideri în aceste proiecte”, a afirmat, la aceeaşi conferinţă, Wojciech Dabrowski, directorul general al PGE.

Acesta a adăugat că în cele din urmă cărbunele polonez ar trebui înlocuit cu energie nucleară şi eoliană.

Fondurile din Pactul verde european sunt esenţiale pentru a ajuta Polonia să ajungă la neutralitate climatică, a subliniat recent ministrul polonez al Mediului, Michal Kurtyka.

Potrivit unor diferite estimări, costurile se situează undeva între 700 şi 900 miliarde de euro.