Companiile europene de utilităţi vor să utilizeze drone pentru a identifica avarii şi căderi ale reţelelor

Companiile de utilităţi din Europa caută drone capabile să zboare pe distanţe lungi şi să verifice sute de kilometri de reţea pentru a identifica posibile avarii sau scurgeri, în încercarea de a evita căderile de reţea care le costă miliarde de dolari în fiecare an. Cu toate acestea, dronele ridică unele obstacole în materie de siguranţă şi reglementare care pun sub semnul întrebării viitorul lor în sectorul utilităţilor.

Firmele Snam (Italia) şi RTE, subsidiara de reţele a grupului francez EDF, au început deja să testeze unele prototipuri de drone care pot zbura pe distanţe lungi la altitudini mici deasupra gazoductelor şi liniilor de înaltă tensiune.

Grupul Snam, cea mai mare companie de gaze din Europa, a declarat că a testat una din aceste drone, denumită BVLOS, pentru că zboară dincolo de raza vizuală a operatorului, în dealurile din Apenini de lângă oraşul Genova. Compania speră că în scurt timp va putea să utilizeze dronele pentru a inspecta 20 de kilometri de conducte.

Compania franceză RTE a testat şi ea drone capabile să zboare aproximativ 50 de kilometri, să inspecteze liniile de înaltă tensiune şi să transmită înapoi date care să permită tehnicienilor să pună la punct un model virtual al reţelei. Compania a adăugat că va investi 4,8 milioane euro în tehnologia dronelor pe parcursul următorilor doi ani.

Până acum companiile de utilităţi utilizau elicoptere echipate cu camere video pentru a-şi insecta reţelele. De asemenea, de curând au început să utilizeze drone simple care stau în raza vizuală a operatorului şi au o rază de acţiune de aproximativ 500 de metri. Cu toate acestea, trecerea la energiile regenerabile şi necesitatea de a monitoriza conexiunile suplimentare necesare pentru a lega la reţea parcurile fotovoltaice şi eoliene obligă companiile de utilităţi să se uite la tehnologii mai avansate.

‘Este vorba de o schimbare radicală. Sunt de 100 de ori mai rapide decât măsurătorile manuale, mai precise decât elicopterele şi, echipate cu dispozitive de Inteligenţă Artificială, ar putea în curând şi să rezolve unele probleme’, spune Michal Mazur, partener la firma de consultanţă PwC.

În prezent, dronele care sunt capabile să zboare în raza vizuală costă aproximativ 20.000 de euro fiecare iar cele cu capabilităţi BVLOS vor costa semnificativ mai mult, potrivit unor responsabili de la companiile de tehnologie care produc drone. În plus, companiile de utilităţi ar putea avea nevoie de o flotă de zeci dacă nu sute de drone pentru a-şi monitoriza reţelele.

Potrivit firmei Navigant Research, companiile din întreaga lume care gestionează reţelele energetice ar urma să cheltuie peste 13 miliarde de dolari pe an pe drone şi roboţi zburători în 2026, de la aproximativ două miliarde de dolari în prezent. Însă chiar şi aceste cheltuieli sunt infime comparativ cu pierderile înregistrate în fiecare an de sectorul utilităţilor din cauza unor avarii de reţea şi închideri forţate, aproximativ 170 miliarde de dolari, potrivit PwC.

Cu toate acestea, viitorul acestor roboţi zburători în sectorul utilităţilor depinde de reglementare. Zborurile dronelor BVLOS sunt în mare parte interzise din cauza îngrijorărilor cu privire la siguranţă. Anul trecut, organismele de supervizare din Europa au acordat, în premieră, autorizaţii speciale companiilor RTE şi Snam să testeze prototipuri.

Comisia Europeană lucrează la un nou set de reglementări, valabile la nivel european, care să reglementeze utilizarea dronelor civile, inclusiv cele capabile să zboare pe distanţe lungi, dar nu a oferit foarte multe detalii. O sursă din interiorul Comisiei a spus că executivul comunitar ar urma să-şi prezinte regulile până la finalul acestui an în vederea unei adoptări rapide la începutul lui 2019. Noile reglementări ar urma să simplifice lucrurile pentru companiile care vor să obţină autorizaţiile necesare pentru a opera drone de tip BVLOS.