Competenţele adulţilor stagnează sau sunt în scădere în ţările membre ale OCDE

La 12 ani de la un sondaj anterior, inteligenţa artificială şi digitalizarea „revoluţionează utilizarea abilităţilor de bază şi utilizarea lor zilnică”, se arată în sondajul Programului de Evaluare Internaţională a Competenţelor Adulţilor (Piaac) al OCDE, scrie Agerpres.

Au fost testate aptitudinile a 160.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 16 şi 65 de ani, reprezentând 673 de milioane de locuitori din 31 din cele 38 de ţări membre ale OCDE.

„În ultimul deceniu, doar Finlanda şi Danemarca au cunoscut îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte înţelegerea informaţiilor scrise (alfabetizarea), în timp ce alte ţări sau economii care participă la sondaj au înregistrat o stagnare sau un declin”, potrivit studiului.

În ceea ce priveşte competenţele de calcul, opt ţări au obţinut scoruri îmbunătăţite, iar în şapte s-au deteriorat.

În Franţa, „nivelurile de stăpânire a competenţelor observate în 2023 se modifică puţin faţă de prima ediţie a Piaac, realizată în 2012”, potrivit unei note de analiză a Direcţiei de cercetare, studii şi statistică din cadrul Ministerului Muncii din Franţa (Dares).

Însă, în ceea ce priveşte înţelegerea informaţiilor scrise, 28% dintre adulţii din Franţa prezintă un nivel „scăzut”, comparativ cu 22% în urmă cu un deceniu, în timp ce 64% au astăzi un nivel „intermediar”, comparativ cu 70%.

Diferenţa faţă de media din OCDE rămâne aproximativ aceeaşi ca în 2012. În ceea ce priveşte competenţele de calcul şi de rezolvare adaptativă a problemelor (constând în identificarea soluţiilor la o problemă ai cărei termeni se pot schimba), Franţa se apropie de medie, fără însă a o atinge.

„Inegalităţile se accentuează” în Franţa, mai notează Dares, care indică modificări ale protocolului sondajului „ce afectează rezultatele obţinute de persoanele care întâmpină cele mai multe dificultăţi cu instrumentele informatice”.

Serviciul menţionează şi alţi factori, cum ar fi faptul de fi fost născut în străinătate, cu o altă limbă maternă decât franceza, sau de a fi fost crescut „într-o gospodărie predominant de muncitori”.

În 2023, Finlanda prezintă cel mai bun nivel în ceea ce priveşte competenţele de citire şi de calcul şi se află, de asemenea, pe primul loc la competenţele de rezolvare a problemelor, la egalitate cu Japonia, Ţările de Jos, Norvegia şi Suedia.

În schimb, 11 ţări, inclusiv Franţa, demonstrează „o performanţă în mod sistematic sub media OCDE în toate domeniile de competenţe”, conform concluziilor sondajului Piaac.

Franţa rămâne în mod semnificativ în urma Germaniei la toate cele trei domenii, în special în ceea ce priveşte competenţele de calcul. În ceea ce priveşte competenţele de citire, este la egalitate cu Austria şi Singapore; la calcul se compară cu Ungaria şi Croaţia, în timp ce la rezolvarea problemelor este la nivelul Statelor Unite.

În ţările OCDE, „legătura dintre ocuparea forţei de muncă şi competenţe este mai slabă” astăzi decât în 2012, probabil din cauza dificultăţii mai mari pentru angajatori de a recruta.

Însă, conform sondajului, abilităţile rămân „strâns asociate cu bunăstarea individuală şi cu angajamentul civic”.

De asemenea, „mulţi adulţi slab calificaţi se simt deconectaţi de afacerile politice şi nu au abilităţile de a accesa informaţii digitale complexe, ceea ce reprezintă o sursă tot mai mare de îngrijorare pentru democraţiile moderne”, potrivit sondajului.

În cele din urmă, o treime dintre lucrătorii din ţările membre OCDE nu îşi pot găsi un loc de muncă care să corespundă calificărilor, competenţelor sau studiilor lor. Cu toate acestea, „există costuri economice şi sociale semnificative asociate cu supra-calificarea în muncă, inclusiv un salariu redus cu 12% (în medie) şi o probabilitate redusă cu patru puncte procentuale de a fi mulţumit de propria viaţă”, potrivit rezumatului sondajului.