Complexul Energetic Oltenia va disponibiliza 1.000 de angajaţi, în loc de 2.000. CEO va ceda bisericile şi terenurile de fotbal

Complexul Energetic Oltenia are în prezent aproximativ 14.000 de angajaţi.

„Am analizat foarte bine acest plan de restructurare împreună cu conducerea companiei atunci când am venit la minister. Ni s-a părut puţin exagerată disponibilizarea celor 2.000 de oameni aşa cum a fost stabilit iniţial. Ar fi însemnat să disponibilizăm foarte mulţi oameni din zona de producţie, acolo unde de fapt trebuie să menţinem în continuare locurile de muncă, mai ales că sunt foarte mulţi specialişti şi nupe care nu-i găsim foarte uşor în acest domeniu”, a afirmat Petcu, pentru News.ro.

„Am stabilit ca cei 1.000 de oameni, aşa cum am dat mandat să se voteze în adunarea generală, să fie în mod special oameni pensionabili, care sunt în pragul pensionării şi care oricum ar fi plecat”, a completat el.

Din cei 1.000 de angajaţi care vor fi fi disponibilizaţi, 550 sunt în prag de pensionare.

”Pe de altă parte, am găsit foarte mult personal TESA, lucru care nu mi se pare normal într-o companie specializată pe producţie, astfel că am cerut să se facă disponibilizări şi în acest sector”, a precizat Petcu.

Ministrul susţine că directorul general al companiei de stat, Sorin Boza, s-a înţeles cu sindicatele pe marginea acestui subiect.

Ministrul Energiei consideră că CEO trebuie să scape de toate activele neperformante, de exemplu de bisericile sau terenurile la care plăteşte impozite şi taxe locale, dar care nu-i aduc niciun profit.

„O altă restructurare pe care i-am cerut-o directorului general, şi care nu a fost prevăzută în planurile anterioare, este cea a activelor care nu produc nimic, activelor neperformante, şi mă refer în primul rând la acele vetre de sat pe care le are în posesie CE Oltenia: biserici, terenuri de sport, de fotbal, islazuri. Am cerut ca toate aceste active care generează cheltuieli mari să demareze discuţii cu autorităţile locale, ca să le cedeze”, a spus Petcu, în interviul acordat News.ro.

Complexul Energetic Oltenia va continua negocierile cu China Huadian Engineering pentru construirea unui grup de 500 MW pe lignit la Rovinari.

„Pentru noi, proiectul este foarte important. Este o investiţie de 850 milioane euro, o investiţie la care compania participă doar cu 24 de milioane de euro, iar partea chineză vine cu 250 milioane euro, în timp ce restul până la 850 milioane euro vor proveni din credite bancare pe care le garantează partenerii chinezi”, a menţionat Petcu.

Discuţiile cu compania chineză au început din 2014. „Ne dorim să finalizăm aceste negocieri în acest an. Construcţia ar putea demara probabil abia anul următor”, a spus ministrul.

De altfel, în a doua jumătate a lunii aprilie va avea loc la minister o întâlnire cu partenerii chinezi.

„Prin PNI, s-au aprobat două proiecte pentru modernizarea Rovinari şi Işalniţa, de 61 milioane lei, respectiv 35 milioane lei, proiecte foarte importante pentru companie”, a declarat Petcu.

Ministrul Energiei pregăteşte un set de măsuri pentru ca producătorul de energie din Oltenia să îşi reducă pierderile.

„Am reuşit deschiderea de noi fronturi de lucru prin alocarea a 3,2 milioane euro de la bugetul statului pentru expropriere. Era nevoie de acest lucru încă din 2014-2015, atunci când cei de la CEO au semnalat acest lucru”, a spus Petcu.

Ministerul Energiei redactează în prezent proiectul de Hotărâre de Guvern privind exproprierile, care ar urma să fie aprobată cât mai repede, potrivit ministrului.

De asemenea, ministerul intenţionează să majoreze capacitatea de exploatare din carierele de lignit ale CEO, în vederea măririi producţiei.

„Dacă nu am fi făcut acest lucru, probabil compania ar fi ajuns în timp în imposibilitatea de a mai extrage cărbune. Este prima măsură pe care am reuşit să o adoptăm şi e foarte importantă”, a mai spus Petcu.

Complexul Energetic Oltenia a fost înfiinţat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni şi Craiova cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Compania se află de mai mulţi ani într-o situaţie financiară dificilă, înregistrând pierderi de 961 milioane lei (213,5 milioane euro) în 2015.