Confederaţia sud-americană de fotbal a reușit să recupereze 130 de milioane dolari din banii fraudați de foștii conducători

Confederaţia sud-americană de fotbal (CONMEBOL) a recuperat 130 de milioane dolari care au fost deturnaţi ilegal de foşti conducători şi membri ai federaţiilor naţionale condamnaţi pentru corupţie, a anunţat aceasta vineri, citată de AFP, relatează Agerpres.
AGERPRES - S, 28 aug. 2021, 15:51
Confederaţia sud-americană de fotbal a reușit să recupereze 130 de milioane dolari din banii fraudați de foștii conducători

„Mare triumf împotriva corupţiei”, a scris CONMEBOL pe site-ul său, prezentând bilanţul după ultima tranşă de 71 milioane dolari primită din partea justiţiei americane în această săptămână în cadrul celebrului scandal de corupţie de la FIFA.

„Recuperarea fondurilor acaparate de manieră ilegală vine ca urmare a unei acţiuni iniţiate din 2016, dată la care Alejandro Dominguez a preluat preşedinţia”, reaminteşte CONMEBOL.

În afara fondurilor trimise de Ministerul american al Justiţiei, Confederaţia sud-americană a mai recuperat fonduri de la tribunale elveţiene şi de la moştenitori ai fostului preşedinte, Nicolas Leoz (decedat în 2019), de la care a încasat peste 16 milioane de dolari.

În 2020, parchetele american şi elveţian au ordonat restituirea a aproximativ 550.000 dolari şi 38 milioane dolari provenind din conturile lui Leoz (foto) şi ale fostului secretar general, Eduardo Deluca. În total, fondurile provenite din aceste conturi ale foştilor conducători se ridică la peste 56 de milioane de dolari. Cu fondurile adăugate vineri (71 de milioane de dolari), totalul acestora este de 130 de milioane de dolari.

Ministerul american al Justiţiei a acordat marţi fundaţiei FIFA suma de 201 milioane dolari drept despăgubiri pentru delapidările comise de foşti responsabili ai fotbalului mondial.

Această compensaţie financiară acoperă în esenţă componenta americană din scandalul „FIFAgate”, care a demarat pe 27 mai 2015 cu arestarea spectaculoasă a şapte conducători ai fotbalului mondial la un hotel din Zurich, înaintea deschiderii congresului de alegeri la FIFA, ulterior fiind arestaţi alţi zeci de înalţi responsabili ai fotbalului – dintre care mulţi latino-americani – şi care a condus câteva luni mai târziu la plecarea lui Sepp Blatter, preşedintele FIFA din 1998.

Afacerea viza un sistem de mită şi de „bandă” organizată de responsabili ai fotbalului din America de Sud şi America centrală, în schimbul atribuirii drepturilor de difuzare TV pentru competiţii, între care Copa America.

Instrumentat în Statele Unite, „FIFAgate” a dus la condamnarea la nouă ani de închisoare a paraguayanului Juan Angel Napout, fost preşedinte al Confederaţiei sud-americane de fotbal (CONMEBOL) şi la patru ani de închisoare a brazilianului Jose Maria Marin, fost conducător al Federaţiei braziliene.

Justiţia americană continuă să ancheteze fotbalul mondial, în special în dosarul atribuirii Cupei Mondiale din 2022 din Qatar şi a suspiciunilor de cumpărare de voturi.

Te-ar mai putea interesa și
Trei din zece români sunt de părere că anul 2026 va fi mai dificil decât 2025 – studiu
Trei din zece români sunt de părere că anul 2026 va fi mai dificil decât 2025 – studiu
Trei din zece români sunt de părere că anul 2026 va fi mai dificil decât 2025, într-un context marcat de presiune economică, tensiuni sociale şi incertitudine politică, reiese din rezultatele......
Sorana Cîrstea s-a calificat în sferturile de finală ale turneului de la Roland Garros
Sorana Cîrstea s-a calificat în sferturile de finală ale turneului de la Roland Garros
Jucătoarea română de tenis Sorana Cîrstea s-a calificat în sferturile de finală ale turneului de Mare Şlem de la Roland ...
Vicepreședinte ANAT: Când motorul economiei încetineşte nu e cazul să pui şi frână
Vicepreședinte ANAT: Când motorul economiei încetineşte nu e cazul să pui şi frână
Turismul românesc ar trebui să se consolideze în anii mai grei, iar Guvernul şi ministerul de resort să înţeleagă ...
Cehia nu va atinge „probabil” obiectivul NATO de creştere a cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB
Cehia nu va atinge „probabil” obiectivul NATO de creştere a cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB
Premierul ceh, Andrej Babis, a declarat într-un interviu că Cehia nu va atinge „probabil” obiectivul NATO de creştere ...