Confiscarea extinsă: instrument eficient, dar neaplicat în România. Cum e în Italia şi Franţa

Experti din Italia, Franta si Germania au impartasit colegilor romani metode dovedite si experiente avute in lupta cu frauda la licitatiile publice. In cadrul seminarului „Fraudarea fondurilor nationale si europene: o abordarea penala si administrativa”, desfasurat pe 24 mai la Bucuresti, metoda confiscarii extinse a fost printre cele mai des invocate metode de lupta cu criminalitatea economica.

Confiscarea extinsa reprezinta confiscarea bunurilor provenite din activitati infractionale fara a fi necesara dovedirea legaturii dintre infractiune si bunul confiscat. Bunurile pot fi confiscate indiferent daca au fost transferate de condamnat unei persoane din familie, informeaza EurActiv.

Confiscarea extinsa se dispune daca persoana vizata este condamnata la o pedeapsa de minimum 5 ani de inchisoare, daca valoarea bunurilor persoanei „depaseste in mod vadit veniturile obtinute de aceasta in mod licit” si daca „instanta are convingerea ca bunurile respective provin din activitati infractionale” grave.

Conform legii 63/2012 pentru modificarea si completarea Codului penal al Romaniei si a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, procurorul este obligat sa probeze doar ca cel acuzat a fost implicat in savarsirea de infractiuni grave, spre exemplu crima organizata.

Acest tip de sanctiune este prevazuta in cazul unor infractiuni deosebit de grave si se aplica exclusiv unei persoane condamnate (astfel confiscarea nu este incompatibila cu prezumtia de dobandire licita a averii, prevazuta in art. 44 pct. 8 din Constitutia Romaniei.

Citeste materialul integral pe EurActiv.ro