Conflictele „uitate” în 2024 – retrospectivă

Sudan

Sudanul este devastat din aprilie 2023 de un război între paramilitari şi armată.

Conflictul, considerat de ONU ca fiind unul dintre cele mai grave dezastre umanitare din istoria recentă, a provocat deja între 20.000 şi 150.000 de victime şi aproximativ 11 milioane de strămutaţi, scrie Agerpres.

Pe lângă război, există spectrul foametei: 26 de milioane de oameni – aproximativ jumătate din populaţie – au nevoie de ajutor alimentar.

Părţile beligerante au fost acuzate în mod repetat de crime de război pentru că au vizat în mod deliberat civili.

La sfârşitul lunii octombrie, ONU a avertizat cu privire la amploarea „uluitoare” a violenţelor sexuale care fac ravagii de la începutul conflictului, spunând că violul, inclusiv violul în grup, este „larg răspândit”.

Republica Democrată Congo

Estul Republicii Democrate Congo se confruntă de la sfârşitul anului 2021 cu o renaştere a M23 (‘Mişcarea 23 martie’), o rebeliune susţinută de Rwanda, care a confiscat mari porţiuni de teritoriu de la forţele armate congoleze şi miliţiile afiliate autorităţilor de la Kinshasa.

Rebeliunea a agravat o criză umanitară aproape permanentă timp de trei decenii în Kivu de Nord, o regiune bogată în minerale unde sute de mii de persoane strămutate sunt înghesuite în adăposturi improvizate la periferia oraşului Goma, capitala provinciei.

Semnarea unei încetări a focului între Kigali şi Kinshasa la începutul lunii august a stabilizat linia frontului, dar M23 a trecut din nou la ofensivă la sfârşitul lunii octombrie, cucerind mai multe localităţi.

Cele două ţări menţin totuşi dialogul: miniştrii lor de externe s-au întâlnit la începutul lunii noiembrie, reafirmând necesitatea de a respecta încetarea focului.

Sahel

Multe ţări din Sahel suferă de pe urma atacurilor jihadiste.

Boko Haram, una dintre principalele organizaţii jihadiste din regiune, a lansat o insurgenţă în Nigeria în 2009, lăsând aproximativ 40.000 de morţi şi peste două milioane de strămutaţi, înainte de a se răspândi în ţările vecine.

În Ciad, atacurile Boko Haram – sau ramura sa separată, Iswap – se succed în regiunea Lacului Ciad.

Armata a lansat o operaţiune militară la sfârşitul lunii octombrie cu scopul de a „anihila puterea de atac” a Boko Haram.

În aşa-numita zonă a „trei graniţe”, Mali, Burkina Faso şi Niger se confruntă cu aceeaşi problemă în faţa jihadiştilor din Sahel afiliaţi Statului Islamic şi Al-Qaeda.

Aceste trei ţări, conduse de regimuri militare în urma loviturilor de stat din 2020 până în 2023, au alungat armata franceză de pe teritoriul lor şi au format Alianţa Statelor din Sahel, în special pentru a coopera împotriva ameninţării jihadiste.

Fără succes pentru moment: atacurile au ucis aproape 7.000 de civili şi soldaţi în Burkina Faso din ianuarie, peste 1.500 în Niger şi peste 3.600 în Mali, potrivit ONG-ului Acled, într-un context în care accesul la informaţii este foarte dificil.

Haiti

Haiti suferă de instabilitate politică cronică de zeci de ani. Violenţele bandelor, deja endemice în această ţară din Caraibe, s-a înrăutăţit din februarie. Acestea din urmă controlează 80% din capitală, Port-au-Prince.

ONU a înregistrat 4.544 de decese din cauza violenţelor de la începutul anului, subliniind că bilanţul real este „probabil mai mare”.

Actele deosebit de violente vizează uneori copiii, victimele fiind mutilate cu macete, lapidate, decapitate, arse de vii sau îngropate de vii.

Aceste orori au împins peste 700.000 de oameni, jumătate dintre ei copii, să-şi părăsească locuinţele, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

Susţinută de ONU şi Washington, o misiune multinaţională de sprijin a poliţiei condusă de Kenya a început să fie desfăşurată în această vară.

Myanmar

Myanmar se află într-un conflict sângeros din 2021, după lovitura de stat a juntei militare împotriva unui guvern ales democratic şi revolta ulterioară.

Războiul civil, care a ucis peste 5.300 de civili şi a strămutat peste 3,3 milioane de oameni, potrivit ONU, s-a intensificat în ultimul an din cauza creşterii forţelor care se opun juntei.

În ultimele luni, rebelii au atacat Mandalay, al doilea oraş ca mărime al ţării, cu rachete şi drone, iar la sfârşitul lunii octombrie au preluat controlul asupra drumului care îl leagă de China, principalul partener comercial al ţării.

Controlul acestei axe privează junta de taxe profitabile şi ameninţă bazele sale din câmpiile centrale.

Confruntată cu aceste dificultăţi, junta a cerut grupurilor armate la sfârşitul lunii septembrie să înceapă negocierile de pace, o propunere care a rămas până acum literă moartă.