Conflictul Serbia-Kosovo. Ambele tabere trebuie să renunţe la poziţiile maximaliste şi să accepte compromisuri pentru un acord – mediator UE

Pristina a acceptat în 2013 în aşa-numitul „acord de la Bruxelles” crearea unei asociaţii a municipalităţilor cu populaţie majoritar sârbă în Kosovo care să apere drepturile colective ale sârbilor kosovari, ceea ce însă nu a făcut până acum, scrie Agerpres.

„Parlamentul kosovar l-a ratificat, astfel că pentru Kosovo a devenit o obligaţie internaţională (…) Poziţia UE şi a SUA este că orice întârziere este inacceptabilă”, a spus Lajcak, potrivit cotidianului sârb Politika.

În acelaşi timp, mediatorul european a cerut Serbiei să „facă posibilă revenirea sârbilor kosovari în instituţiile kosovare”. Sârbii kosovari au părăsit în noiembrie instituţiile Kosovo, denunţând că sunt tot mai discriminaţi de către Pristina, şi au cerut crearea autonomiei.

Lajcak a avertizat că „nu ajută” ca aceste două părţi să folosească asocierea comunităţilor autonome drept condiţie pentru alte chestiuni.

Belgradul condiţionează acceptarea unui nou plan european de normalizare a relaţiilor cu Pristina de crearea acestei autonomii. La rândul ei, Pristina condiţionează autonomia pentru comunităţile din Kosovo cu populaţie sârbo-kosovară majoritară de recunoaşterea de către Serbia a independenţei pe care Kosovo şi-a proclamat-o în anul 2008.

Miroslav Lajcak a apreciat că noul plan european, al cărui conţinut nu a fost încă publicat, este necesar în contextul preocupărilor generare de crizele repetate care au avut loc în ultimele luni între Belgrad şi Pristina. Potrivit mediatorului UE, propunerea acestuia va aduce beneficii politice, economice şi de securitate în regiune, dar a atras atenţia că cele două părţi „trebuie să facă compromisuri” şi să renunţe la poziţiile lor maximaliste pentru a ajunge la o înţelegere.

Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, va avea pe 27 februarie la Bruxelles o nouă reuniune pentru normalizarea relaţiilor între Serbia şi Kosovo cu liderii acestora, preşedinele sârb Alexandar Vucic şi premierul kosovar Albin Kurti.

Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa în 2008, la nouă ani după acţiunea militară a NATO împotriva Serbiei.

Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii, în prezent populată aproape exclusiv de etnici albanezi, potrivit agenţiei DPA. Circa o treime dintre cei aproximativ 120.000 de etnici sârbi din Kosovo locuiesc într-o zonă ce include Nord Kosovska Mitrovica şi alte trei municipalităţi care se învecinează direct cu Serbia.

Se estimează că peste 13.000 de persoane au murit în timpul războiului din Kosovo (1998-1999), conform datelor citate de presa internaţională.