Conflictul Ungaria-Ucraina, „Războiul lingvistic” şi Transcarpatia – comentariu AFP

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ungaria, care a refuzat să ofere ajutor militar ţării vecine, încearcă în mod regulat să blocheze adoptarea de sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei, în timp ce sentimentele anti-ucrainene cresc vertiginos în rândul ungurilor. Aproximativ 60% dintre aceştia nu vor aderarea Ucrainei la UE, cifră care continuă să crească, scrie Agerpres.

„Unii nu mai ezită să ne spună: întoarceţi-vă acasă în Ucrainať”, s-a plâns pentru AFP Lilliana Grexa, deputată reprezentând minoritatea ucraineană din Ungaria.

Retorica oficială a guvernului lui Viktor Orban, care este apropiat de Kremlin şi foloseşte un limbaj dur la adresa Ucrainei, nu ajută la calmarea situaţiei.

Sursa acestei răceli diplomatice, care datează cu mult înainte de război, este decizia Ucrainei din 2017 de a restricţiona utilizarea limbilor minoritare – precum maghiara şi rusa – în şcolile gimnaziale şi licee, în favoarea limbii ucrainene.

În Transcarpatia, o regiune din vestul Ucrainei care a făcut parte din imperiul austro-ungar până la înfrângerea acestuia în primul război mondial, sunt recenzaţi peste 100.000 de maghiari, deşi mulţi au fugit în Ungaria din 2022.

Mulţi dintre cei rămaşi trăiesc după ora maghiară, branşaţi la televiziunea publică a lui Viktor Orban.

Deschiderea după invazia rusă din 2022 a trei şcoli unde refugiaţii ucraineni din Ungaria pot învăţa limba maternă este văzută ca un gest de bunăvoinţă.

Kievul a fost „recunoscător”, spune Lilliana Grexa, care a lucrat la înfiinţarea acestor instituţii. Dar „în ciuda iniţiativelor bune din partea ambelor guverne, de fiecare dată când facem un pas înainte, facem trei paşi înapoi”, se plânge deputata în vârstă de 47 de ani.

„Şantaj”

În ultimele luni, relaţiile dintre cele două ţări au atins noi minime, cu acuzaţii reciproce de spionaj şi convocări de diplomaţi. În cel mai recent episod, Ungaria i-a interzis intrarea pe teritoriul său comandantului forţelor de drone ucrainene, la sfârşitul lunii august.

Interdicţia a venit după întreruperi repetate ale aprovizionării cu petrol a Ungariei prin conducta rusească Drujba, în contextul atacurilor Kievului asupra infrastructurii energetice ruse.

În iulie, o biserică din Transcarpatia a fost incendiată şi inscripţionată cu un mesaj incendiar împotriva maghiarilor.

Viktor Orban denunţă de asemenea în mod regulat recrutarea bărbaţilor de peste 25 de ani din minoritatea maghiară în armata ucraineană, într-un război care „nu este al lor”.

De la revenirea la putere în 2010, prim-ministrul ungar a finanţat proiecte locale, inclusiv şcoli şi spitale, şi a facilitat dobândirea cetăţeniei ungare.

La rândul său, Ucraina încearcă să-l împiedice pe Viktor Orban să primească gazele şi petrolul a căror livrare a negociat-o cu Vladimir Putin. Recent, Kievul a marcat un punct asigurându-şi sprijinul preşedintelui american Donald Trump.

„Aprovizionarea cu energie a Ungariei şi candidatura Ucrainei la aderarea la UE au devenit pârghii de şantaj”, analizează politologul Zoltan Kiszelly, directorul think tank-ului Szazadveg, apropiat de guvern.

Potrivit unui diplomat al UE şi unui fost diplomat, care au solicitat anonimatul, Budapesta „exploatează” diferendele lingvistice pentru a slăbi poziţia Kievului.

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a anunţat marţi că îl va primi săptămâna aceasta pe viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeană şi euro-atlantică, Taras Kacika, adăugând însă imediat că depinde de Kiev să oprească „deteriorarea în continuare” a relaţiilor dintre cele două ţări.

„Nu Ungaria (…), ci statul ucrainean continuă să priveze minorităţile de drepturile lor”, a declarat lui presei şeful diplomaţiei ungare.