Consiliul Concurenţei a declanşat 18 investigaţii şi a finalizat 23 de cazuri, în 2013

Economica.net
08 04. 2014
concurenta_chiritoiu_44246000

‘În anul 2013, Consiliul Concurenţei a declanşat 18 investigaţii, din care 12 privind posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă şi şase privind anumite sectoare economice (anchete sectoriale). Numărul investigaţiilor deschise în 2013 s-a diminuat cu 22% faţă de 2012 şi cu 50% faţă de anul 2011, evoluţie ce indică faptul că autoritatea de concurenţă şi-a accentuat eforturile pe finalizarea cazurilor aflate deja în derulare’, se arată în raportul citat.

Din cele 12 de investigaţii privind posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă declanşate în anul 2013, aproximativ 67% au fost începute prin autosesizare, în urma analizelor efectuate de autoritatea de concurenţă.

Cele mai multe investigaţii au vizat sectorul construcţiilor de drumuri, al laptelui şi cel cinematografic (câte 16%).

De asemenea, cele şase anchete sectoriale declanşate în anul 2013 vizează serviciile furnizate de practicienii în insolvenţă, produsele farmaceutice, comunicaţiile electronice şi accesul la infrastructura specifică, piaţa lemnului, asistenţa medicală şi asigurările auto.

Totodată, raportul mai arată că, în 2013, au fost finalizate 23 de investigaţii, cu una mai puţin comparativ cu anul 2012 şi cu una mai mult faţă de 2011. Din cele 23 de investigaţii, 19 au vizat posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă şi patru au reprezentat investigaţii sectoriale.

‘În ceea ce priveşte investigaţiile vizând posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă, au fost finalizate mai puţine cu 16% faţă de 2012, respectiv cu 5% comparativ cu 2011. Numărul investigaţiilor sectoriale finalizate în anul 2013 a fost de patru ori mai mare faţă de 2012 şi dublu faţă de 2011’, potrivit raportului.

Luând în calcul numărul total al investigaţiilor aflate în derulare la începutul lui 2013, precum şi cele iniţiate pe parcursul anului (cazuri privind posibila încălcare a legislaţiei de concurenţă şi investigaţii sectoriale), reiese faptul că autoritatea română de concurenţă a finalizat 24% din cazurile aflate în analiză.

Procentual, 42% din numărul investigaţiilor privind posibile încălcări ale regulilor de concurenţă finalizate au vizat atât legislaţia naţională, cât şi pe cea comunitară.

Din totalul investigaţiilor privind posibile încălcări ale legislaţiei de concurenţă, şapte s-au finalizat cu amenzi: trei au avut ca obiect înţelegeri anticoncurenţiale verticale, două – înţelegeri anticoncurenţiale orizontale şi acţiuni ale administraţiei publice, una – înţelegeri anticoncurenţiale orizontale, iar ultima a vizat punerea în aplicare a unei concentrări economice înainte de emiterea unei decizii de către Consiliul Concurenţei.

‘În anul 2013, am reuşit să atingem o serie de obiective importante. Ne-am concentrat cu predilecţie pe investigarea celor mai grave forme de încălcare a legislaţiei de concurenţă, respectiv înţelegerile de tip cartel, inclusiv în cadrul procedurilor de licitaţie publică. Astfel, aproximativ 60% dintre cazurile declanşate în 2013 au ca obiect acest tip de practici anticoncurenţiale. De asemenea, am finalizat cu sancţiuni importante cazul de cartel de pe piaţa gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, precum şi licitaţia din domeniul armamentului’, a declarat, marţi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

În plus, Comisia Europeană a autorizat şase măsuri de ajutor de stat pentru România anul trecut.

‘În domeniul ajutorului de stat, în 2013, activitatea a fost mai intensă comparativ cu anii anteriori, mai ales ca urmare a creşterii numărului de prenotificări şi notificări aflate în lucru cu Comisia Europeană. În urma acţiunilor noastre, forul european a autorizat în cazul României şase măsuri de ajutor de stat dintre care putem aminti: înfiinţarea de noi linii aeriene cu plecare de pe aeroporturi regionale, ‘Conducta de interconectare a Sistemului naţional de transport gaze din România cu cel din Republica Moldova pe direcţia Iaşi – Ungheni’ sau dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii în bandă largă în zonele dezavantajate’, a adăugat Chiriţioiu.