Consiliul Concurenței intră iar peste bănci, după ancheta privind ROBOR-ul. Instituția are în lucru o nouă investigație, mai extinsă decât precedenta

„Există un sistem în care băncile schimbă informații despre clienți, ceea ce este normal, pentru a-i elimina pe clienții rău-platnici, care nu și-au onorat contractele. O bancă să nu acorde un credit unui client care nu și-a onorat obligațiile față de o altă bancă. Până aici, lucrurile sunt corecte. Biroul de Credit este cel care are acest scor. Problema este că, prin metodologia lor, atunci când un client interoghează și solicită credite la mai multe bănci, el este depunctat dacă apelează la mai multe instituții. Ne punem întrebarea dacă mecanismul nu are ca rezultat blocarea mobilității clienților.

Dacă, prin modul în care se calculează acest scor, clienții care vor să se mute de la o bancă la alta sunt depunctați, situația poate fi problematică. Momentan, sunt suspiciuni, nu avem o concluzie. Investigații similare sunt în SUA, iar în curând, în Polonia, s-a deschis o investigație”, a spus Bogdan Chirițoiu.

Președintele Consiliului Concurenței a punctat că este vorba de mai multe bănci decât în cazul ancheteti ROBOR, iar că investigația va fi finalizată la începutul lui 2027.

„Este vorba despre băncile membre ale Biroului de Credit, iar verificările ar urma să fie finalizate la începutul anului viitor. Sunt un pic mai multe bănci decât în cazul ROBOR. Sunt băncile membre în Biroul de Credit”, a precizat Chirițoiu.

Bogdan Chirițoiu a răspuns afirmativ la întrebarea lansată la conferință dacă și acum sunt posibile noi amenzi, spunând că o suspiciune de încălcare a legii poate duce evident la aplicarea unor sancțiuni.

Ce spune BNR despre schimbarea cadrului legilativ al ROBOR

Banca Națională a României nu are în vedere vreo modificare a reglementărilor actuale referitoare la ROBOR. Poziția BNR a rămas aceeași, pe care a prezentat-o public de-a lungul timpului, de susținere a actualelor reglementări, care respectă principiile și recomandările internaționale în materie.

BNR nu consideră că există vreun motiv de revizuire a cadrului normativ.

Banca Națională a României (BNR), a pregătit deja proiectul de regulament pentru modificarea modalității de calcul a dobânzilor ROBOR în concordanță cu decizia Consiliului Concurenței, care a amendat băncile pentru înțelegeri în stabilirea indicatorului. Impactul unei astfel de modificări se întinde, practic, la toate persoanele fizice din România care dețin un credit în lei cu dobândă variabilă, în condițiile în care ROBOR este referința pentru toate aceste credite contractate înainte de mai 2009, iar IRCC, referința de după această dată, este calculată tot în funcție de ROBOR. ROBOR este o medie a dobânzilor la care băncile se împrumută între ele.

Declarația Băncii Centrale a venit după ce Economica.net a relatat că instituția are pregătită o astfel de schimbare, dar așteaptă deciziile instanțelor în cazurile proceselor intentate de bănci.

Despre amenda pentru manipularea ROBOR

Consiliul Concurenței a sancționat în data de 7 iunie 2026 zece bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 de miliarde de lei (710 milioane de euro, la valoarea euro din vară n.red) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, a anunțat atunci instituția prin intermediul unui comunicat.

”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat atunci Bogdan Chirițoiu.

Amenzile au fost aplicate astfel:

Banca Comercială Română SA: 577,36 de milioane de lei;
BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 de milioane de lei;
Banca Transilvania S.A.: 875,74 de milioane de lei;
Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane de lei;
ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 de milioane de lei;
Raiffeisen Bank România SA: 442,49 de milioane de lei;
Exim Banca Românească SA: 96,49 de milioane de lei;
CEC Bank SA: 332,98 de milioane de lei;
UniCredit Bank SA: 431,03 milioane de lei;
Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane de lei;
Libra Internet Bank SA: 45,86 de milioane de lei.