Consiliul de Securitate al ONU a dat undă verde pentru reintroducerea de sancțiuni împotriva Iranului, din cauza programului său nuclear

”Am căutat prin toate mijloacele să găsim o alternativă” la restabilirea sancţiunilor, mecanism numit ‘snapback’ (revenire la starea iniţială)”, a comentat ambasadorul francez la ONU, Jérome Bonnafont.

”Nu avem altă opţiune decât de a continua procedura de ‘snapback’, care va conduce – cu excepţia unei decizii contrare a acestui Consiliu – la restabilirea în 28 septembrie a regimurilor de sancţiuni adoptate de el înainte de 2015 contra Iranului”, a adăugat el.

Totuşi, diplomatul francez a insistat pe faptul că rămâne pe masă oferta trio-ului european de a ajunge până la finalul săptămânii viitoare la o soluţie negociată.

În anul 2015, Franţa, Regatul Unit, Germania, SUA, Rusia şi China au încheiat cu Iranul un acord numit JCPOA, ce prevedea o încadrare a activităţilor nucleare iraniene în schimbul unei ridicări a sancţiunilor. Acordul a fost ratificat prin rezoluţia 2231 a Consiliului de Securitate al ONU, care expiră la jumătatea lunii octombrie.

SUA, în timpul primului mandat de preşedinte al lui Donald Trump, a decis în 2018 să se retragă din JCPOA şi să restabilească propriile sancţiuni.

Ulterior, Iranul şi-a încălcat unele angajamente, în special cu privire la îmbogăţirea uraniului, ţările occidentale suspectând Teheranul că vrea să se doteze cu arma atomică. Iranienii neagă însă această acuzaţie şi susţin că programul lor nuclear are un scop exclusiv civil.

În acest context, după negocieri şi multiple avertismente, cu câteva săptămâni înaintea expirării rezoluţiei 2231, Franţa, Regatul Unit şi Germania au declanşat la finalul lui august ‘snapback’, mecanismul ce permite restabilirea sancţiunilor în termen de 30 de zile.

”Europenii, prin inacţiunea lor şi acum prin aceste măsuri, furnizează un alt pretext pentru escaladare în relaţiile internaţionale”, a denunţat vineri viceministrul de Externe iranian Saeed Khatibzadeh, într-o conferinţă de presă la Geneva.

”Ceea ce fac europenii este lipsă de imparţialitate din punct de vedere politic, ilegal din punct de vedere juridic, ilegitim din punct de vedere internaţional şi foarte eronat din punct de vedere strategic”, a estimat el.

De partea sa, ministrul de Externe iranian Abbas Araghchi (foto) a dat asigurări pe X că le-a prezentat puterilor europene ”o propunere creativă, echitabilă şi echilibrată, ce răspunde îngrijorărilor legitime şi este reciproc benefică”.

Printre elementele de blocaj, europenii consideră insuficient acordul încheiat în 9 septembrie între Teheran şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) cu privire la noul cadru de cooperare.

Acordul nu s-a concretizat într-o reluare imediată a inspecţiilor suspendate de Teheran după loviturile israeliene şi americane desfăşurate timp de 12 zile în luna iunie.

Oficial, în virtutea rezoluţiei 2231, textul supus Consiliului de Securitate vineri prevedea menţinerea ridicării sancţiunilor, dar el nu a primit decât patru voturi (printre care al Rusiei şi al Chinei), mai puţin de jumătate din cele nouă necesare pentru adoptarea sa. Nouă state au votat împotrivă şi alte două s-au abţinut.