Consiliul Fiscal apreciază că România ar putea atinge un deficit cash de 6,25% din PIB pe baza bugetului propus, dar fără a fi luate în calcul efectele războiului din Golf

Bugetul României pentru 2026 este adoptat cu întârziere considerabilă. Această situație exprimă nu numai dificultăți în funcționarea unei coaliții largi, dar și decizii complicate privind consolidarea bugetară într-un context social și economic tensionat, arată opinia Consiliului Fiscal.

Mai mult, cu puțin timp înainte de adoptarea în Guvern a bugetului pentru acest an, a început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, va avea consecințe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe filiera unui nou șoc energetic; vor fi influențate creșterea economică și inflația. Deficitul bugetar ar putea să rămână totuși în preajma celui programat, dacă efectul inflației mai înalte (decât cea prognozată) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamică economică mai slabă.

Consiliul consideră că creșterea de taxe și impozite, deși dureroasă pentru cetățeni, a fost necesară și că este temerar să se vorbească despre „relansare economică” în 2026, an în care consolidarea fiscală (bugetară) este în desfășurare.

Investițiile publice pot susține producția și cererea agregată și în 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscală. Se poate vorbi însă despre măsuri de politică economică în sprijinul cetățenilor vulnerabili și anumitor firme.

Problema deficitului bugetar a fost cauzată nu de investiții, ci de stimularea excesivă a consumului și neglijarea necesității de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE. De aceea, consolidarea bugetară este necesară pentru a ține sub control datoria publică, care a depășit 60% din PIB.

Dacă se va reduce gap-ul la TVA și la impozitul pe profit în mod substanțial și împreună cu alte măsuri (ex: controlul cheltuielilor bugetare în relație cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea să scadă sub 4% din PIB în câțiva ani.

Pentru o consolidare bugetară durabilă și crearea de spațiu fiscal, trebuie să fie mult mai eficientă colectarea taxelor și impozitelor (ANAF are un rol esențial în acest domeniu), să opereze un regim de insolvență eficace (sunt necesare modificări legislative), să dispară sentimentul de impunitate pe care mulți dintre cei care fraudează bugetul public îl au. Și justiția trebuie să lucreze mai mult în acest sens.

O provocare pentru consolidarea fiscală este necesitatea de a crește cheltuielile de apărare.

Consolidarea fiscală este absolut necesară pentru a ameliora ratingul suveran al României. Dacă am rămâne blocați cu deficitul la cca. 6% din PIB în anii ce vin, este improbabil ca notarea de acum a ratingului să se amelioreze; se poate chiar deteriora, dacă nu se va stabiliza datoria publică.

Aderarea la Zona Euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici (sub 3% din PIB) și inflație joasă în mod sustenabil. Se constată o tendință de mutare (ce trebuie confirmată de datele subsecvente) a centrului de greutate al creșterii economice dinspre consum către investiții și export net, pe fondul realizării unor investiții substanțiale în sectorul public. Totuși, eficiența investițiilor publice (din toate sursele de finanțare) realizate este redusă, creșterea economică, chiar în condițiile unor investiții foarte însemnate cantitativ (cca. 6,7% și 7,2% din PIB în 2024 și 2025), nedepășind 1 punct procentual.

Valorile ridicate ale deficitului extern (de cont curent al balanței de plăți sau al celui comercial), în contextul unei structuri a finanțării defavorabile, constituie o vulnerabilitate majoră a economiei românești, accentuând riscul unui sudden-stop (întrerupere bruscă a finanțării) – și constituind, astfel, un motiv în sine al necesității ajustării fiscale, care ar genera și reducerea nevoii de finanțare, precum și stabilizarea traiectoriei de datorie publică.

Construcția bugetară pentru anul 2026 are în vedere un deficit bugetar cash de 6,25% din PIB, reprezentând o diminuare cu 1,4 pp din PIB față de nivelul înregistrat în anul 2025. Această diminuare are loc în planificarea bugetară prin majorarea veniturilor totale cu 1,3 pp din PIB, în timp ce pentru cheltuielile totale este planificată o diminuare marginală cu 0,1 pp din PIB.

Eliminând impactul agregatelor de fonduri europene, celelalte categorii de venituri sunt planificate să se majoreze cu 0,46 pp din PIB, iar restul categoriilor de cheltuieli se diminuează cu 1,44 pp din PIB. Astfel, corecția bugetară din anul 2026 este planificată a se realiza preponderent pe partea de cheltuieli.

Există incertitudini privind realizarea deplină a proiectelor din PNRR. Incapacitatea de a absorbi integral aceste sume nu doar că ar priva economia de un motor de creștere, dar poate conduce la o creștere neprevăzută a deficitului bugetar, punând în pericol traiectoria de consolidare fiscală.

Pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor și cheltuielilor, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2026 compatibilă cu un deficit cash situat în preajma valorii de 6,25% din PIB. Această evaluare a CF nu are în vedere atât posibile efecte severe ale războiului din Orientul Mijlociu, cât și eventuale măsuri corelate cu acestea.

Plauzibilitatea proiecției veniturilor și cheltuielilor bugetare este strâns legată de evoluția cadrului macroeconomic, amplificarea tensiunilor globale ridicând riscuri suplimentare. O prelungire a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea determina un impact negativ asupra creșterii economice și bazelor de impozitare, precum și o creștere a aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale.

Analiza cadrului fiscal-bugetar pentru perioada 2027-2029 arată că, față de anul 2026, reducerea deficitului bugetar pe termen mediu este planificată să se realizeze preponderent pe latura cheltuielilor bugetare, veniturile fiscale fiind proiectate să se majoreze cu doar 0,5 pp din PIB, iar contribuțiile de asigurări sociale să se diminueze cu 0,1 pp din PIB. În ceea ce privește ajustarea la nivelul cheltuielilor, CF a semnalat riscuri privind traiectoriile prognozate pentru cheltuielile de personal, cu asistența socială, cu dobânzile, precum și privind necesitatea de a reflecta cheltuielile militare în creștere care este posibil să nu permită o ajustare importantă la nivelul cheltuielilor de investiții.

În absența unei susțineri a procesului de consolidare și pe latura veniturilor, ajustarea deficitului bugetar pe termen mediu, bazată preponderent pe reducerea cheltuielilor, ridică semne de întrebare. În aceste condiții, balanța riscurilor pare orientată către posibilitatea înregistrării unor deficite mai mari decât cele estimate în cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2027-2029. O ameliorare considerabilă a colectării veniturilor fiscale ar ajuta mult atingerea țintelor de deficit bugetar în anii ce vin.

Creșterea veniturilor bugetare este obligatorie pentru a asigura respectarea traiectoriei de consolidare și ieșirea din procedura de deficit excesiv până în anul 2030.

Deși deficitul bugetar s-a diminuat în 2025 și este proiectat să se ajusteze către 6,25% din PIB în acest an, continuarea procesului de consolidare bugetară este obligatorie. În ipoteza în care corecția deficitului nu ar continua în anii următori (scenariul no-policy change), datoria publică ar evolua pe o pantă ascendentă ridicată, ajungând la circa 80% din PIB până în 2034. O asemenea evoluție nu este sustenabilă, iar piețele ar penaliza-o.

În schimb, în scenariul continuării consolidării bugetare și după anul 2026, conform traiectoriei cheltuielilor primare nete recomandate de CE, datoria publică ar atinge un maxim de 63% în perioada 2027-2028. Ulterior, din 2029, datoria ar avea o evoluție descendentă, coborând sub 60% din PIB în 2030. Există un decalaj temporal între ajustarea deficitului și stabilizarea traiectoriei datoriei.

Analiza de stres a sustenabilității datoriei publice indică vulnerabilitatea ridicată a acesteia la șocuri adverse, întărind necesitatea continuării consolidării fiscale pentru asigurarea stabilității macroeconomice și importanța constituirii unui spațiu fiscal care să permită absorbția șocurilor viitoare.

Fondurile europene vor reprezenta în continuare un element esențial pentru procesul investițional intern. Este vital să reușim consolidarea bugetară și să trecem către un model de creștere care să urmărească sectoare cu valoare adăugată mai mare, reducerea dezechilibrelor externe.

Importanța analizelor de cheltuieli publice este susținută de regula de ancorare a cheltuielilor primare nete din noul cadru de guvernanță.

Până la finele anului 2025, Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor și câteva dintre ministerele de resort, a realizat analize ale cheltuielilor publice în următoarele domenii: educație, sănătate, mediu și transporturi (în lucru) și a aprobat, prin memorandum, Strategia analizei cheltuielilor publice pentru perioada 2024-2030.