Constantin: Ne-am propus să atragem 2,9 miliarde de euro din fonduri europene în 2014 – interviu

Potrivit sursei citate, anul 2014 este un moment de răscruce, în care „putem și trebuie să intervenim mai mult pentru zona de zootehnie”, unde va fi orientată o parte importantă a sprijinului financiar.

Ministrul Agriculturii a adăugat că, în domeniul legislativ, MADR a inițiat nu mai puțin de opt proiecte de legi importante pentru sector și pe care fermierii le așteptau, multe dintre acestea corectând o serie de deficiențe.

Daniel Constantin a mai vorbit în interviu despre situația culturilor agricole, precum și despre subvențiile pe care le vor primi fermierii în 2014.

Care sunt prioritățile anului 2014 în domeniul agroalimentar din România, nu neapărat ale Ministerului Agriculturii?

Daniel Constantin: În primul rând aș vorbi despre prioritățile din punct de vedere legislativ, pentru că și în anii trecuți, 2012-2013, aici s-au făcut pași importanți și foarte multe legi care au pornit din Ministerul Agriculturii au ajuns în faza finală, respectiv să fie votate în această perioadă. Sigur că cel mai important obiectiv, imediat, în aceste zile, până în luna februarie, este cel legat de trecerea Legii privind liberalizarea pieței funciare, proiect de lege care a fost inițiat de Ministerul Agriculturii, deși nu era în sarcina ministerului, având ca obiectiv punerea în valoare a comunităților locale și de a proteja terenurile agricole din România. Proiectul de lege se va întoarce cu anumite modificări, pe anumite puncte, de formă și nu de fond, la Parlament. (…) Este un angajament al Guvernului să susțină trecerea prin Parlament a acestui proiect extrem de important și sunt convins că și președintele, care nu a contestat esența legii, și anume dreptul de preemțiune, va promulga rapid această lege foarte importantă.

Sigur, mai avem Legea de reorganizare a Ministerului Agriculturii. Este prima dată când ministerul are o lege de reorganizare, care vizează mult mai multe lucruri. În primul rând reînființarea Agenției Naționale pentru Zonele montane, care foarte mulți ani nu a mai existat și zonele acestea, din păcate, nu au mai avut măsuri dedicate, măsuri de sprijin. Satele din zonele montane au fost depopulate, tinerii au plecat. Există o serie întreagă de probleme cauzate de lipsa acestei agenții. De asemenea, înființarea Agenției Naționale Fitosanitare, o activitate care în agricultură se vede destul de mult, iar în peisajul social, politic, economic al României, nu se vede atât de mult, dar este extrem de importantă, pentru că ține foarte mult de ceea ce înseamnă securitatea alimentară. Agenția Națională de Resurse Vegetale, o agenție contestată de către președinte în cererea de reexaminare, ținem foarte mult în continuare să o înființăm, pentru că argumentele prezentate în cererea de examinare nu sunt pertinente și atunci nu vom ține cont de ele, cel puțin noi, ca minister inițiator. Vom milita ca proiectul să se întoarcă exact în aceeași formă la președinte pentru a fi promulgată.

Legea fondului mutual a fost promulgată de președinte și trecem în partea cea mai grea, cea de implementare, de înființare a unui instrument extrem de important pentru România. Mai e legea pajiștilor, mult așteptată de către fermieri și pe care mulți miniștri au promis că o vor modifica. Iată, s-a modificat prin Ordonanță în 2013, suntem în faza finală de vot la Camera Deputaților și transmitere către președinte pentru a intra în vigoare. Este o lege așteptată în special de către crescătorii de animale care nu au acces prioritar la pășuni, așa cum vor avea după intrarea în vigoare a acestei legi.

De asemenea, legea care modifică modalitatea de acordare a certificatului de producător, pe care îl transformăm în atestat de producător și înființăm și un carnet de producător. Avem câteva motive simple, în primul rând, dorim ca cei care obțin atestatul de producător să fie cu adevărat cei care produc și nu cei care folosesc producția altor fermieri, muncitori zi de zi la obținerea producției agricole, prin faptul că rugăm asociațiile, dăm posibilitatea asociațiilor să avizeze aceste atestate de producător. În egală măsură, cred că eliminăm mafia din piețe, care în ultimul timp este din ce în ce mai prezentă, dând posibilitatea celor care produc cu adevărat, care au un atestat de producător, în mod real, să aibă acces în piețe. Punem chiar și un plafon minim de 20% din mesele din piețe, care să fie acordat pentru cei care dețin atestatele de producător.

Totodată, am avut anul trecut o ordonanță privind creditarea, transformată după aceea în lege. Ne propunem să amendăm legea aceasta, extinzând dreptul de a beneficia de anumite facilități pentru toate persoanele care vor să cumpere terenuri agricole. Cetățenii pot să vină doar cu 10% avans, jumătate din diferență fiind garantată de către stat. Această lege prevede înființarea unui fond de creditare, deja suntem în procedura de licitație, sper ca în februarie să fie declarat câștigătorul și, din luna martie, fermierii să beneficieze de microcredite în condiții avantajoase. Microcredite de 15.000 de euro, de 25.000 de euro, respectiv 75.000 de euro, pentru cofinanțarea proiectelor pentru fermele de familie. Este o măsură așteptată, pentru că dobânda este mult mai mică. Este o perioadă de grație până la trei ani de zile și perioada de creditare de 10 ani.

Este, de asemenea, în curs de avizare și este o prioritate a anului 2014 să reparăm nedreptatea făcută celor 10.000 de fermieri care sunt anchetați cu privire la o decizie a Curții de Conturi. Decizie corectă, de altfel, pentru că exista un ordin de ministru din 2007, care spunea că fermierii care beneficiază de subvenții nu ar trebui să aibă datorii la bugetul de stat. Mulți nu au știut de aceste datorii, în consecință sunt anchetați penal. Mai mult decât atât, li s-au retras subvențiile și nu mai pot să primească trei ani de zile. Legea aceasta face dreptate, le vom returna subvențiile și vor fi în continuare eligibili pentru a primi subvenții. Sper, de asemenea, în februarie sau cel târziu în martie, să treacă de Parlamentul României.

Despre ce sume vorbim în cazul acestor fermieri?

Daniel Constantin: Sper să nu greșesc, dar cred că este vorba despre 50 de milioane de lei. Sunt sume pe care le vom returna. Aș vrea să mai vorbesc despre o lege care se plimbă prin Ministerul Agriculturii și pe la ministerele avizatoare, de trei ani de zile, dacă nu mai bine, și anume Legea viei-vinului. Ea a trecut de Guvern, sper ca și Parlamentul să se miște destul de repede pentru că este o lege importantă, în special, pentru producătorii mici și mijlocii, dar și pentru producătorii mari de vin. Iată, avem în domeniul legislativ nu mai puțin de 8 proiecte de lege, o parte dintre ele a trecut, iar o parte urmează să fie trecute. Cred că este un record. Nici nu știu anii trecuți câte legi a reușit ministerul să treacă. Important este că aceste multe legi corectează foarte multe deficiențe și erau așteptate de fermieri în această perioadă.

Puteți să ne spuneți ce subvenții vor lua fermierii în acest an, în detaliu, pe fiecare domeniu?

Daniel Constantin: Cred că este un moment de răscruce, un moment în care putem și trebuie să intervenim mai mult pentru zona de zootehnie. Producția vegetală s-a dezvoltat foarte mult și cred că suntem astăzi în postura, pe acea zonă, să putem să oferim o producție constantă în România dacă rezolvăm problema irigațiilor. Cred că cei care au afaceri în această zonă au văzut acest trend. Însă pe zona de zootehnie, acolo lucrurile nu stau foarte bine, de aceea vrem să orientăm o parte importantă a sprijinului și către zona respectivă. Este important să avem rase care sunt certificate și aclimatizate la condițiile din România. Am introdus, începând din acest an, un ajutor de minimis pentru conservarea raselor de animale. Cuantumul sprijinului aici este 650 de lei pe cap pentru zona de bovine, 650 lei pentru ecvidee, 100 de lei pe cap pentru ovine și caprine, 325 de lei pentru porcine, 6 lei pentru păsări și 10 lei pentru familiile de viermi de mătase. Este o măsură prin care încercăm să dezvoltăm capitalul genetic pe care îl are România, să conservăm rasele care s-au consacrat în România.

Pe de alta parte, se vor continua plățile pe zona de ovine. Am introdus, începând cu anul 2013-2014, o formă de sprijin pentru ovinele din zonele defavorizate, dincolo de plata pe cap de animal la ovine. Dacă pentru toate ovinele avem o plată unitară pe cap de animal, pentru cele peste 9 milioane de capete, 1,6 milioane de capete care sunt în zonele defavorizate vor primi, în acest an, o plată suplimentară de 6,5 euro pe cap. Plata pentru toate ovinele se va face chiar de săptămâna viitoare, deja APIA a solicitat 345 milioane de lei pentru aceste subvenții. De asemenea, este pentru prima dată când venim cu plata pentru crescătorii de animale mult mai devreme. În ceea ce privește plata pentru ovinele din zonele defavorizate, ea se va face în luna martie, pentru că avem nevoie, cum spune regulamentul european, de 90 de zile de control, iar acestea expiră undeva la 15-20 martie 2014.

Pentru bovine, plata se va face în continuare pe cap de animal, dar am introdus în acest an o schemă diferențiată în care plătim, pe de o parte, pentru toate bovinele din România o plată unitară pe cap, dar în egală măsură, pentru a ajuta laptele, venim cu 20 de euro pe tona de lapte livrat la unitățile de procesare sau către zona de vânzări directe. Sunt două forme de sprijin pentru zona de lapte, odată pe laptele livrat și venim și cu acel ajutor de minimis pentru tancurile de răcire. Cred că în felul acesta îi ajutăm atât pe cei care mai au lapte neconform, cu toate că procentul este foarte mic, se face doar mai mult caz, dar putem să ajutăm și industria la nivel național, reușind în acest fel să aducem o cantitate mult mai mare de lapte către piață.

De asemenea, sprijinul pentru motorină a fost reintrodus în trimestrul IV din anul 2013 și va fi acordat în continuare în primele trei trimestre din 2014 și pe urmă vom veni cu o nouă Hotărâre de Guvern de continuare a acestui program. Am făcut o modificare, pentru că inițial erau, din suma totală, 25% pe fiecare dintre cele patru trimestre, dar pentru că solicitările mari au fost în decembrie, am mărit plafonul la 40% din plafonul total și dăm posibilitatea să acordăm de la un trimestru la altul, dacă sunt solicitări mai mari într-un trimestru sau altul.

La porcine și la păsări, acolo avem măsura de bunăstare, acordată din fonduri europene, și avem un angajament pe 5 ani de zile, din 2012 până în 2017. Plățile se fac deja în această zonă fără niciun fel de problemă.

Aș vrea să vorbim despre producția agricolă din 2014 și despre culturile înființate în toamnă. Care este situația lor și cum sunt prognozele Administrației Naționale de Meteorologie?

Daniel Constantin: Într-adevăr, trebuie să fim atenți cum va evolua vremea în perioada următoare, dar așa cum am discutat cu cei de la ANM, nu sunt motive de îngrijorare în ceea ce privește cultura mare. Mă refer la grâu și la rapiță. Chiar dacă au fost temperaturile destul de ridicate în această perioadă, nu sunt motive de îngrijorare. Cultura deocamdată arată bine, a existat o resursă de apă în sol din lunile septembrie și octombrie, atunci când a plouat destul de bine, dar avem nevoie de precipitații în următoarele săptămâni. Dacă se vor concretiza prognozele ANM, respectiv că va ploua în sudul României și va ninge în nordul României începând de săptămâna viitoare, cred că lucrurile vor fi în regulă. E adevărat că pe zona de pomicultură, acolo trebuie să facem o evaluare la nivel național. Acolo lucrurile riscă să degenereze, dacă situația va continua. Vom face o evaluare, am discutat deja cu cei de la ASAS și miercuri vom avea o situație la nivel național referitoare la evoluția producției agricole.

În privința absorbției fondurilor europene, ce target aveți pentru 2014 și cum ați încheiat anul 2013?

Daniel Constantin: În 2013, ne-am angajat să atragem 2,5 miliarde de euro fonduri europene pe cei doi piloni, pe dezvoltare rurală și pe plăți directe, și am depășit acest target, ajungând la 2,7 miliarde de euro. În anul 2014, ne-am propus să atragem 2,9 miliarde de euro din fonduri europene. Sper să reușim acest lucru pentru că, pe de o parte, au crescut alocările pe pilonul I, pe plăți directe și, pe de altă parte, suntem în ultimii doi ani pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013. Acolo suntem la un grad de absorbție de 67%, iar gradul de contractare a depășit 100%. În aceste zile se semnează ultimele contracte și vom ajunge la un grad de contractare de 108% pentru a ne asigura, în cazul în care vor fi proiecte care nu vor fi duse la capăt, că vom avea contracte semnate astfel încât să putem cheltui toți banii. Este ambiția noastră să avem PNDR cu un grad de absorbție de 100%. Problema pe care o avem în această zonă o reprezintă partea de creditare și chiar avem discuții în aceste zile. Trebuie să facem mai mult și cred că băncile au început să vadă acest lucru. Eu am văzut rapoarte internaționale ale băncilor despre România care arată că zonele cu potențial de dezvoltare sunt zona de IT, de energie și de agricultură. Dacă vor lua în calcul aceste rapoarte sunt convins că partea de creditare va fi mult mai flexibilă în anul 2014 și ne vor ajuta mai mult băncile să atragem fonduri europene. Fără partea de cofinanțare, fără un contract prietenos pe care să îl aibă beneficiarul și cel care a reușit să aibă un proiect eligibil pe fonduri europene, sigur că este foarte greu să reușim să implementăm.