Consumul populaţiei a devenit o frână pentru economia românească în primul semestru – Concordia

„Primul semestru din 2026 a confirmat cel mai puţin dorit scenariu pentru economia românească: PIB-ul a scăzut cu 0,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, adâncind slăbiciunea deja vizibilă din a doua jumătate a lui 2025. Peste factorii interni cunoscuţi, politica fiscal-bugetară restrictivă şi incertitudinea politică, s-a suprapus un şoc extern greu de anticipat: războiul din Orientul Mijlociu, care a crescut preţul la combustibili, gaze şi fertilizatori agricoli, lovind direct puterea de cumpărare şi încrederea în economie. Consumul populaţiei, motorul tradiţional al creşterii economice româneşti, a devenit o frână importantă, cu o contribuţie negativă de 0,8 puncte procentuale. Vânzările retail au coborât, în termeni anuali, cu până la -7,3% în iunie, iar indicatorii de încredere ai consumatorilor şi firmelor se află la minime multianuale”, susţin reprezentanţii confederaţiei, într-un comunicat citat de Agerpres

Totodată, industria s-a decuplat complet de la revenirea din Zona Euro, afectată de preţurile ridicate la energie şi de modificările fiscale frecvente.

„2025 a fost anul în care motorul consumului s-a oprit. Prima jumătate a lui 2026 arată că aceste scăderi sunt deja un tipar: o economie care nu mai poate creşte doar din cheltuiala populaţiei, în timp ce investiţiile private rămân timide. Fără predictibilitate fiscală şi fără o reducere reală a costurilor cu energia, nu avem de unde relansa creşterea”, a declarat Paul Aparaschivei, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia.

Rata inflaţiei a depăşit pragul de 10% în prima parte a anului, atingând un maxim de 10,9%, alimentată în bună măsură de scumpirea carburanţilor pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, notează sursa citată.

„Din iulie, tabloul s-a schimbat rapid: inflaţia a coborât la 8,2%, de la 10,4% în luna precedentă, iar BNR estimează o apropiere de 6% până la finalul anului. Scăderea este încurajatoare, dar fragilă: eliminarea programată a plafonării la gazele naturale şi a plafonului la adaosul comercial pentru alimente vor pune din nou presiune pe preţuri în perioada următoare”, se mai precizează în comunicat.

Concordia susţine însă eliminarea acestor plafonări, care au distorsionat piaţa şi au mascat, temporar, problema reală. Soluţia pe termen lung nu este controlul administrativ al preţurilor, ci creşterea producţiei interne de energie la costuri competitive, singura cale prin care preţurile pot scădea sustenabil, fără intervenţie artificială.

Pe frontul fiscal, disciplina bugetară a dat rezultate: deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB la finalul lunii iulie, un ritm care indică o probabilitate mare de încadrare în ţinta anuală de 6,2% din PIB, cu condiţia să nu apară derapaje de cheltuieli odată cu instalarea unui nou guvern, se mai precizează în document.

„Leul s-a depreciat cu aproximativ 3% faţă de euro, pe fondul căderii guvernului Bolojan şi al turbulenţelor generate de războiul din Iran, într-un context similar celui din Polonia (zlotul, -4%), dar diferit de cel din Ungaria, unde forintul s-a apreciat puternic după victoria electorală a lui Peter Magyar. Randamentele titlurilor de stat au urcat cu 100-150 puncte de bază între martie şi mai. În contrast, bursele din România şi Ungaria au avut un semestru excelent, BET şi BUX înregistrând randamente de 33%, respectiv 26%”, susţin reprezentanţii confederaţiei.

Totodată, piaţa muncii a resimţit din plin încetinirea economică: rata şomajului a urcat la 6,4% în aprilie, maximul ultimilor ani, iar creşterea salariilor nete s-a temperat drastic, la doar 3,5% în iunie, faţă de ritmurile de 10-20% din anii anteriori. Sectorul privat a fost afectat aproape la fel de mult ca cel bugetar, dinamica salariilor private înjumătăţindu-se faţă de anul trecut.

„Dincolo de cifrele semestriale, 2026 pune presiune tot mai mare pe competitivitatea structurală a economiei româneşti. Costul orar al forţei de muncă rămâne unul dintre cele mai scăzute din UE, dar acest avantaj se erodează: în ultimii 10 ani, creşterea reală a salariilor a depăşit cu 33 de puncte procentuale dinamica productivităţii reale”, conform comunicatului.

În paralel, eliminarea plafonărilor la energie a scumpit drastic factorii de producţie pentru firme. Preţul energiei electrice pentru consumatorii industriali mari este printre cele mai ridicate din UE, iar cel al gazelor naturale, până acum unul dintre cele mai mici din Europa, dar se apropie rapid de nivelurile din Germania şi Austria.

Toate acestea se suprapun peste cele două deficite gemene ale României: deficitul de cont curent, cel mai ridicat din Uniunea Europeană (aproape 8% din PIB), şi un deficit bugetar care, deşi în scădere, rămâne printre cele mai mari din regiune.

Conform Băncii Mondiale, la finalul lui 2026 România va rămâne, din perspectiva acestor doi indicatori, mai aproape de economii emergente precum Egipt, Columbia sau Brazilia, decât de partenerii săi din Uniunea Europeană.

„Fereastra pentru corectarea ordonată a acestor dezechilibre structurale se îngustează pe măsură ce trece timpul. Nu vorbim despre o corecţie care se face prin rectificări bugetare succesive, ci despre reforme care să crească valoarea adăugată a economiei româneşti şi rezilienţa acesteia la şocuri. Costul energiei nu se rezolvă prin plafonare, ci prin producţie internă la costuri competitive, iar deficitul de cont curent nu se corectează decât printr-o economie care exportă mai multe produse finite cu valoare adăugată mare”, a declarat Iulian Lolea, economist şef, Confederaţia Patronală Concordia, citat în comunicat.

România intră în a doua parte a anului 2026 cu o inflaţie în scădere şi un deficit bugetar sub control, dar cu o economie oprită şi cu o competitivitate tot mai fragilă. Credibilitatea angajamentelor asumate faţă de partenerii internaţionali se va vedea în cifrele din a doua jumătate a anului, iar acestea vor conta mai mult decât în oricare alt an, notează specialiştii organizaţiei.

Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti şi este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel naţional.