Consumul, unicul motor care susţine „miracolul” economic românesc – EFE

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totuşi, acest „miracol” aparent, în una dintre cele mai sărace ţări dintre cele 28 de state membre UE, a dat naştere unui scepticism în rândul experţilor, majoritatea acestora considerând-o nesustenabilă, scrie EFE.

Creşterea semnificativă a salariilor funcţionarilor, de peste 20%, şi a salariului minim, care în ultimii doi ani a ajuns la 310 euro, de la 220 euro, sunt principalii factori ai „boom-ului” economic românesc. La aceasta se adaugă faptul că Executivul social-democrat a redus Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) pentru alimente de la 24% la 9% în iunie 2015, în timp ce cota generală de TVA a scăzut de la 24% la 20% în ianuarie 2016 şi la 19% la începutul acestui an.

„Creşterea economică puternică se datorează avansului semnificativ al consumului, alimentat de creşterea salariilor şi diminuarea impozitelor, dar aceasta va funcţiona doar pe termen scurt”, a declarat pentru EFE preşedintele Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru. „Cu siguranţă, dacă avem o creştere a consumului fără sprijinul altui sector economic, atunci va creşte deficitul comercial şi cel al contului curent”, a adăugat Dumitru.

Deficitul comercial al României s-a ridicat la 3,36 miliarde euro în primul trimestru din 2017, fiind cu 20,3% mai mare faţă de cel din perioada similară din 2016, şi balanţa contului curent a înregistrat un deficit de 690 milioane euro, de două ori mai mare comparativ cu primul trimestru al anului trecut.

Creşterea economică este corelată cu cea a deficitului public al României, care a crescut de la 1,8% la 3,2% de la finele anului trecut până la 31 martie 2017, conform Biroului European de Statistică.

Comisia Europeană, la rândul său, estimează că România va avea o creştere economică de 4,8% în 2017, în timp ce Guvernul de la Bucureşti se aşteaptă la 5,6%, ceea ce, dacă se va realiza, va duce la un PIB record de 183 miliarde euro la finele anului.

Aceste date macroeconomice încurajatoare au animat actualul guvern social-democrat să promită în continuare creşteri salariale pentru funcţionari şi pensionari, o strategie criticată drept populistă.

„Politicile salariale cu tentă populistă atrag consecinţe grave asupra preţurilor bunurilor şi competitivităţii”, a explicat, pentru EFE, Lucian Croitoru, consilier de politică monetară la Banca Naţională a României.

În 2015, peste 1,35 milioane dintre cei 4,6 milioane salariaţi ai ţării lucrau în administraţia publică.

Croitoru consideră că majorarea salarială a fost adoptată în detrimentul investiţiei publice, care a scăzut cu 60 % în bugetul pentru 2017. „Nu se poate forţa ieşirea din categoria ţărilor cu mână de lucru ieftină fără a îmbunătăţi productivitatea”, a subliniat Croitoru.

În anii trecuţi, numeroase companii, precum Continental sau Renault, şi-au mutat o parte din producţie în România, datorită salariilor reduse, dar situaţia actuală au făcut ca multe dintre acestea să se gândească la plecare.

Conform Asociaţiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, o treime dintre companiile pe care le reprezintă şi-a redus numărul de angajaţi ori s-au închis, începând din octombrie 2015, în special din cauza costurilor, dar şi lipsei de personal, datorate, printre altele, emigraţiei.

Indicele şomajului a ajuns în august la 5,1% (circa 466.000 şomeri), un minim istoric, deşi, potrivit lui Dumitru, aceste date nu reflectă întreaga realitate. „Sunt multe persoane care practică o agricultură de subzistenţă şi care nu figurează ca şomeri, şi multe altele care continuă să plece din ţară”, a spus el.

Se estimează că circa 85.000 români vor pleca din ţară pe parcursul acestui an.