Contractele de credit abuzive pot fi anulate mai uşor în instanţă. Decizie europeană

„Legislaţia naţională poate prevedea anularea unui contract dintre un consumator şi un comerciant, care conţine o clauză abuzivă, în cazul în care astfel se asigură o mai bună protecţie a consumatorului”, spune un comunicat al Curţii Europene de Justiţie (CEJ).

Directiva UE privind contractele consumatorilor (nr. 93/13/EEC din 5 aprilie 1993, publicată în OJ 1993 L 95, p. 29) prevede că clauzele abuzive dintr-un contract încheiat între un consumator şi un comerciant, nu sunt obligatorii pentru consumator, atunci când sunt impuse de către comerciant, spune comunicatul CEJ.
O prevedere contractuală trebuie să fie considerată abuzivă „în cazul în care, în contradicţie cu cerinţa de bună credinţă, provoacă un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor decurgând din contract, în detrimentul consumatorului„, mai spune CEJ.
„Cu toate acestea, un contract care conţine o astfel de precvedere rămâne obligatoriu pentru părţi, în cazul în care poate continua fără clauze abuzive”.
Lămurirea oferită de CEJ poate fi invocată şi în instanţele româneşti, chiar dacă a fost dată în legătură cu un caz particular din Slovacia. Pe lângă legea scoasă de Parlament din Ordonanţa 50, în România mai poate fi invocată Legea nr. 193/2000.
Stabilirea dobânzii fără precizarea unei formule clare, ca şi existenţa unor comisioane nejustificate sau solicitarea de garanţii suplimentare pe parcursul creditului sunt, toate, clauze abuzive. Modul de calcul al DAE ar putea intra înaceeaşi categorie.

Cazul slovac…

Slovacii care au dat în judecată banca au invocat faptul că DAE (dobânda anuală efectivă) din contract era mai mică decât în realitate. Pentru creditul de  150.000 de coroane slovace (aproximativ 5.000 euro), nivelul DAE indicat era de 48,63%. Imprumutul prevedea 32 de rate lunare de câte 6.000 de coroane (200 euro) plus a 33-a rata, egală cu valoarea creditului acordat.
Conform calculelor realizate de instanta din Slovacia, valoarea reala a DAE era de 58,76%, dar, pentru a declara contractul nul, pe baza legislatiei slovace, instanţa slovaca a solicitat lămuriri din partea Curţii Europene de Justiţie (CEJ).
Odată anulat contractul de credit, consumatorul în cauză ar plăti doar penalităţile de întârziere, de 9%, şi nu toate cheltuielile aferente creditului, mult mai mari.
CEJ a precizat că directivele europene nu prevăd explicit ca un contract cu clauze abuzive să fie anulat automat. Totuşi, Curtea spune că legislaţiile naţionale pot contine prevederi care asigură consumatorilor un nivel mai ridicat de protecţie decât cel prevăzut în directivă.
Printre practicile comerciale considerate înşelătoare se include şi menţionarea într-un contract a unei valori a DAE mai mică decât cea reală, o informaţie falsă care poate determina consumatorul să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o.