Contribuţia de 3% din cifra de afaceri a companiilor din energie se va duce în bugetul ANRE, nu al statului – PATRES

Introducerea unei contribuţii de 3% din cifra de afaceri pentru companiile din energie va declanşa o criză în sectorul energetic, iar banii colectaţi nu se vor duce în bugetul statului, ci în cel al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a declarat, miercuri, pentru Agerpres, Martin Moise, vicepreşedintele Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES).
Economica.net - mie, 19 dec. 2018, 09:10
Contribuţia de 3% din cifra de afaceri a companiilor din energie se va duce în bugetul ANRE, nu al statului - PATRES

„Cred că este o greşeală. Aceste contribuţii merg în bugetul ANRE, nu în bugetul de stat. Până acum, contribuţiile la ANRE erau de 0,1% din cifra de afaceri, ceea ce înseamnă o creştere de 30 de ori, la 2,4 miliarde de lei. Nu ştim ce ar putea face ANRE cu aceşti bani”, a spus Moise.

Potrivit acestuia, pentru piaţa de energie, acest lucru va echivala cu declanşarea unei crize. Furnizorii de energie sunt cei mai afectaţi şi, în final, toate aceste taxe în plus vor duce tot la scumpirea energiei.

„Toate acestea se vor reflecta în costurile finale, deci tot consumatorul va fi cel care le va suporta”, a subliniat el.

La rândul său, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) a susţinut, marţi, într-un comunicat, că introducerea unui impozit pe cifra de afaceri ar duce la falimentul multor companii energetice, ceea ce va afecta securitatea energetică şi economia României.

ACUE îşi exprimă profunda îngrijorare privind recentele declaraţii politice care stigmatizează companiile energetice şi zvonurile asociate referitoare la introducerea unui impozit pe cifra de afaceri.

„Dacă aceste informaţii ‘pe surse’ s-ar materializa, consecinţele ar fi devastatoare, nu numai pentru sectorul energetic, ci şi pentru întreaga economie românească şi pentru români. De asemenea, este de aşteptat să apară numeroase falimente şi nici o companie să nu fie în măsură să îşi asume rolul de furnizor de ultimă instanţă”, au spus oficialii ACUE.

Întrucât furnizarea de energie este o activitate bazată pe marje mici de profitabilitate, introducerea unui impozit pe cifra de afaceri ar însemna ca furnizorii şi traderii de energie să fie expuşi riscului de a rămâne fără lichidităţi, ceea ce i-ar obliga să îşi întrerupă activitatea de vânzare a energiei electrice, a gazelor naturale şi a agentului termic.

Această situaţie va determina, la rândul ei, probleme semnificative de siguranţă a aprovizionării cu energie, în special în perioada de iarnă, putând genera un risc pentru securitatea naţională.

Totodată, capacitatea investiţională a companiilor energetice ar fi grav afectată, iar investitorii ar fi nevoiţi să sisteze programele de investiţii, deşi există un consens larg că sunt absolut necesare investiţii de mai multe miliarde de euro pentru continuarea modernizării sistemului energetic şi pentru dezvoltarea de noi capacităţi şi a unor noi resurse.

„Dată fiind importanţa strategică a sectorului energetic şi rolul acestuia pentru Bursa de Valori Bucureşti, introducerea unui astfel de impozit pe cifra de afaceri ar avea consecinţe foarte grave asupra preţului acţiunilor şi ar crea pagube colaterale, pe scară largă, companiilor româneşti listate, pieţei de capital, dar şi zecilor de mii de români care au investit în acţiunile acestor companii”, au mai spus reprezentanţii companiilor din energie.

De asemenea, semnalul transmis comunităţii de afaceri ar fi dezastruos, percepţia despre România în străinătate fiind afectată pe termen lung.

ACUE subliniază că membrii săi respectă legislaţia românescă şi sunt buni plătitori de taxe şi impozite, contribuind împreună, în ultimii ani, cu circa un miliard de euro/an la bugetul de stat.

„ACUE face apel la responsabilitatea liderilor politici şi solicită consultări adecvate, precum şi o evaluare detaliată a impactului înainte de luarea oricărei decizii majore care poate afecta sectorul energetic şi economia României”, se mai arată în comunicat.

Te-ar mai putea interesa și
Comisia Europeană: Noul pod rutier peste Tisa dintre România și Ucraina va spori semnificativ capacitatea de trecere a frontierei și rezilienţa regiunii
Comisia Europeană: Noul pod rutier peste Tisa dintre România și Ucraina va spori semnificativ capacitatea de trecere a ...
Noul pod rutier peste Tisa, care leagă judeţul Maramureş, din nord-vestul României, de regiunea Transcarpatia din Ucraina, asigurând legătura între Sighetu Marmaţiei şi Bila Ţerkva, va......
PMB anunță că a finalizat lucrările la liniile de tramvai din zona Podului Constanța și că se circulă normal pe ambele direcții
PMB anunță că a finalizat lucrările la liniile de tramvai din zona Podului Constanța și că se circulă normal pe ambele ...
Primăria Capitalei anunţă că a fost finalizate lucrările de la Podul Constanţa şi că în prezent se circulă pe ambele ...
Ce avere are Attila Balázs, milionarul din Harghita, care a intrat în conflict cu premierul Ungariei. Este unul dintre cei mai bogați oameni din țara vecină
Ce avere are Attila Balázs, milionarul din Harghita, care a intrat în conflict cu premierul Ungariei. Este unul dintre ...
Omul de afaceri Attila Balázs, originar din județul Harghita și proprietarul grupului de construcții Bayer Construct, ...
Prim-ministrul Pedro Sanchez confirmă că nave de război marocane au intrat în apele teritoriale spaniole în timpul crizei refugiaților din Ceuta
Prim-ministrul Pedro Sanchez confirmă că nave de război marocane au intrat în apele teritoriale spaniole în timpul crizei ...
Nave de război marocane au intrat în apele suverane spaniole din apropiere de Ceuta pe 30 şi 31 iulie, coincizând cu ...