Copiii romi din oraşele româneşti trăiesc în izolare şi nu au acces la serviciile de bază

Adaugă-ne ca sursă preferată

Raportul pe 2012 al UNICEF  arată că mulţi copii din lume nu au acces la serviciile de bază: apă potabilă, electricitate, îngrijire, educaţie şi pot fi expuşi exploatării şi abuzurilor, expulzării şi violenţei. Un exemplu în acest sens îl constituie şi romii români, a căror situaţie este ilustrată în cadrul raportului de Eugen Crai, directorul executiv al fundaţiei Roma Education Fund, relatează Mediafax.

România, unde, potrivit statisticilor oficiale trăiesc peste 1,5 milioane de romi, ilustrează dificultăţile şi posibilităţile legate de eforturile luptei împotriva inegalităţilor şi de promovare a integrării.

Sărăcia afectează comunităţile de romi din regiunile urbane şi rurale din România, cei mai săraci fiind regrupaţi în special în oraşe de mărime mijlocie şi în oraşe importante. Ceea ce caracterizează situaţia romilor instalaţi în mediul urban este separarea care există între ei şi restul populaţiei şi faptul că aceştia trăiesc de fapt în „ghetouri”.

Această problemă a „ghetoizării” este o manifestare fizică clară a excluderii lor, afirmă Eugen Crai. În lipsa unor politici privind promovarea integrării lor, romii s-au instalat la periferia oraşelor, în principal pe terenuri virane, unde au rămas izolaţi şi mulţi dintre ei nu sunt racordaţi la serviciile publice.

În plus, afirmă el, lipsa unei locuinţe permanente, asociată cu lipsa documentelor de identitate pot restrânge considerabil accesul la îngrijiri, educaţie şi muncă. Expulzările, adeseori fără preaviz, intensifică această segregare.

În plus, Eugen Crai dă ca exemplu viaţa unui copil dintr-un ghetou din Bucureşti. Astfel, Laurenţiu, în vârstă de 16 ani, locuieşte în Ferentari, cartier cunoscut pentru numeroasa populaţie romă, clădirile devastate, sărăcia şi numărul mare de copii neşcolarizaţi. La moartea tatălui său, mama lui l-a abandonat şi el a fost plasat într-o instituţie publică. În prezent, el locuieşte cu bunicul lui, în vârstă de 70 de ani, şi cu cei cinci fraţi ai săi, într-un apartament care nu este racordat la apă curentă şi nici la gaze deoarece familia nu şi-a putut plăti facturile.

Sărăcia urbană este deosebit de gravă pentru copii, care nu au practic niciun control asupra mediului lor şi a nivelului lor de bogăţie. Mulţi dintre ei nu pot merge la şcoală, iar cei care merg întâmpină dificultăţi din cauza lipsei de susţinere adecvată.

Nivelul de şcolarizare al copiilor romi din România este foarte scăzut la toate nivelurile, iar mulţi dintre ei sunt plasaţi în unităţi de învăţământ specializate în mod nejustificat.