Corlăţean: Benchmark-urile din MCV trebuie redefinite, să focalizăm obiectivele rămase

„Eu am spus un lucru foarte clar şi din perspectiva actualului Guvern: Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost extrem de util şi este încă extrem de util. Ne-a ajutat în mod obiectiv, să progresăm, ne-a ajutat să adoptăm legislaţia necesară, să adoptăm arhitectura instituţională necesară, să putem progresa nu neapărat în interesul sau la solicitarea Bruxelles-ului, în interesul societăţii româneşti, pe de-o parte.

Pe de altă parte, Corlăţean a spus că se aşteptă ca Raportul din iulie al Comisiei Europene să reflecte de o manieră obiectivă progresele înregistrate de România în aceşti cinci ani. „Sunt lucruri care s-au întâmplat pe palierul guvernamental, parlamentar, la nivelul instituţiilor din sistemul judiciar şi aşteptarea noastră este firească pentru că vor fi consacrate aceste progrese”, a subliniat ministrul Corlăţean.

În acelaşi timp, a arătat demnitarul, consideră că trebuie să continue eforturile „pentru a avea ireversibilitatea acestui proces”.

„După cinci ani (de la aderarea României la UE-n.r.), ţinând cont de faptul că s-au schimbat lucrurile în România, că există un progres, nu putem rămâne la acelaşi cadru, la acelaşi format al Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Practic, deşi sunt multe progrese care au apărut, avem aceleaşi benchmark-uri benefic, care nu s-au mişcat, nu s-au modificat. Eu mi-am exprimat aşteptarea ca prin dialog şi cooperare cu Comisia Europeană să putem redefini mai bine, focalizat mai bine, care sunt obiectivele care au rămas, care este sunt paşii de parcurs şi măsurile care încă ar trebui adoptate. Este un lucru firesc în aşteptarea noastră”, a declarat Corlăţean,

Potrivit demnitarului, în egală măsură a susţinut la Bruxelles că trebuie să se ţină cont şi „de cel puţin două realităţi europene şi de o realitate românească”, pentru a vedea care este avansarea şi care este perspectiva şi până când a unui Mecanism de Cooperare şi Verificare.

„Pe de-o parte, anul viitor există un prim ciclu de raportare, practic de cooperare şi monitorizare, îl putem numi şi aşa, la nivelul întregii Uniuni Europene prin acel instrument general al Uniunii Europene de combatere a corupţiei. Toate statele membre vor trebui să facă rapoarte care să fie evaluate. Ar fi nefiresc, şi am spus-o foarte clar, ca România şi probabil şi Bulgaria să fie singurele state care sunt supuse cooperării, monitorizării, verificării a două sisteme separate, independente, pe aceeaşi temă. Pe de altă parte, din punct de vedere politic mi-am exprimat aşteptarea ca la momentul aderării la UE a Croaţiei în 2013, România să fi epuizat şi finalizat acest proiect de cooperare şi verificare. Încă o dată, nu ca o gratuitate, ci în baza unor progrese concrete pe care şi actualul guvern s-a angajat”, a explicat ministrul.

În acest context, Corlăţean a arătat că actualul Guvern s-a angajat să ducă mai departe, să finalizeze acest proces. „Noi practic internalizăm benchmark-urile, obiectivele. Practic, a spus sursa citată, toate condiţinalităţile vor fi preluate în plan intern.

„Ţinând cont de toate aceste lucruri, cred că e nevoie ca după raportul din iulie, pe care-l aşteptăm şi pe care-l sperăm pozitiv să redefinim acest mecanism, nu putem spune că aşteptăm în iulie închiderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. E în continuare un mecanism util, dar cu siguranţă trebuie să restrângem aria, să identificăm mai bine, să focalizăm mai bine, care sunt obiectivele încă de respectat, de implementat, măsurile de adoptat pentru ca în perspectiva pe care am menţionat-o să putem avansa spre o finalizare acestei proceduri”, a conchis Tutus Corlăţean.

După aderarea României la Uniunea Europeană, au fost impuse patru condiţionalităţi (benchmark-uri) în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie:

1. Consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie, în special prin consolidarea capacităţii şi responsabilizării CSM. Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri.

2. Înfiinţarea, potrivit angajamentelor, a Agenţiei de Integritate, cu atribuţii în verificarea averilor, incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, precum şi cu competenţa de a adopta decizii cu caracter obligatoriu pe baza cărora să poată fi aplicate sancţiuni descurajatoare

3. Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi profesionalism a faptelor de mare corupţie

4. Continuarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul structurilor administrative la nivel local.