Corlăţean: Principala ţintă a lobby-ului diplomatic pe Schengen este Germania

Economica.net
02 03. 2013
schengen_11723800_28192600

„Haideţi să spunem că principala ţintă în săptămâna care a rămas până la reuniunea Consiliului JAI, principala ţintă a demersului politico-diplomatic, este Berlinul”, a afirmat Corlăţean, într-o emisiune la Realitatea TV, întrebat care ţară dintre Olanda şi Germania este pericolul principal pentru amânarea din nou a deciziei.

El a reiterat că Guvernul de la Haga nu mai face condiţionarea între MCV şi Schengen, ceea ce reprezintă un pas înainte, însă trebuie mers până la capăt cu demersurile faţă de Olanda, până când aceasta îşi va definitiva poziţia la nivelul Parlamentului şi Guvernului.

Corlăţean a subliniat că poziţia Germaniei la reuniunea JAI de săptămâna viitoare este „extrem de importantă”.

„Iar principalul demers este cel legat de Berlin. Nu este o speţă simplă. O spun foarte clar, sunt lucruri care au fost afirmate în trecut, o condiţionare a MCV şi a Schengen. Mai sunt şi alegeri în acest an în Germania, alegeri parlamentare, şi tema asta a emigraţiei şi a lucrurilor care s-ar putea întâmpla nu este o temă simplă. Eu vă asigur că facem tot ceea ce trebuie să facem în speranţa că la reuniunea de peste o săptămână a Consiliului JAI se va ajunge la o decizie favorabilă pe o soluţie de compromis”, a spus el.

De asemenea, ministrul de Externe a precizat că sunt contacte permanente cu Berlinul la nivel de şefi de diplomaţie şi miniştri de Interne.

„Am stat chiar şi azi la telefon cu omologul meu german. Deci, contactele sunt permanente, vă asigur. Acolo este o anumită evaluare în cadrul guvernului pe chestiuni legate de Ministerul de Interne, sunt nişte lucruri pe care nu are rost să le discut public”, a spus Corlăţean.

El a asigurat că subiectul Schengen este pe agenda reuniunii JAI de joi şi că nu există posibilitatea să fie scos la următoarea reuniune COREPER, care ar trebui să aibă loc miercuri, iar Guvernul român va adopta la începutul săptămânii viitoare mandatul de reprezentare care va fi încredinţat ministrului de Interne, Radu Stroe.

Potrivit şefului diplomaţiei, România va cere în continuare o aderare în doi paşi, cu frontierele maritime şi de pe aeroporturi într-o primă fază, la sfârşitul lunii martie, iar apoi în o a doua fază cu frontierele terestre.

„Vă asigur că facem demersuri şi în ziua reuniunii vom vedea care este decizia. Proiectul de decizie privind România şi Bulgaria este pe ordinea de zi a Consiliului JAI (…) Nu există posibilitatea ca la reuniunile COREPER, cele care pregătesc reuniunea Consiliului JAI, pentru că România nu va accepta şi oricum există o majoritate largă să nu se amâne acest subiect. Va fi pe ordinea de zi, vom vedea la momentul reuniunii şi am pregătit, bineînţeles, o anumită gestiune a acestui subiect. În prima parte a săptămânii viitoare, Guvernul va adopta mandatul care va fi încredinţat ministrului de Interne care va reprezenta România”, a mai spus Corlăţean.

România are semnale că există o mare probabilitate ca aderarea României la spaţiul Schengen să fie din nou amânată, pentru luna octombrie, la solicitarea unei ţări sau a două state care nu vor bloca aderarea, ci vor cere ca decizia să fie luată în toamnă, a declarat şi premierul Victor Ponta vineri seara.

El a explicat, la postul B1 TV, că argumentul oficial va fi legat de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pe justiţie, dar că există şi temerea că, după aderarea la Schengen, foarte mulţi cetăţeni români şi bulgari vor emigra spre alte state.

Ponta a arătat totodată că şi preşedintele Traian Băsescu are informaţii în acest sens, inclusiv despre faptul că statele respective pot „în extremis” să nu se mai opună dacă ar exista o acţiune politică comună din partea autorităţilor române.

Marţi, premierul Ponta a afirmat că, în cazul unei decizii negative privind aderarea României la Schengen în martie, va relua eforturile de integrare pentru octombrie, arătând că, spre deosebire de preşedintele Băsescu, el are destui ani în faţă pentru rezultate, nu pentru a contabiliza doar eşec după eşec.