Corupția poate deturna eforturile de combatere a schimbărilor climatice

11 02. 2025
Fonduri Flexibile de Investiții

ONG-ul din Berlin evaluează 180 de țări în fiecare an în funcție de nivelul de corupție percepută în sectorul public, de la 0 (maxim) la 100 (minim). În acest an, organizația desemnează corupția drept un obstacol uriaș în reglementarea crizei climatice.

În țările percepute ca fiind cele mai corupte, riscul deturnării fondurilor climatice este mai mare, măsurile de protecție sunt mai greu de pus în aplicare și sunt favorizate lobby-urile combustibililor fosili. Iar aceste țări – situate în principal în Africa, Asia și America de Sud – sunt, de asemenea, foarte expuse schimbărilor climatice, se constată în raport.

Este cazul Sudanului de Sud (8), Somaliei (9) și Venezuelei (10), ultimele în clasamentul ONG-ului.

„Guvernele și organizațiile internaționale trebuie să integreze măsuri anticorupție în eforturile lor de combatere a schimbărilor climatice pentru a proteja finanțarea, a restabili încrederea și a maximiza impactul acestor măsuri”, notează Maira Martini, directoare generală a Transparency International, într-un comunicat.

Potrivit organizației anticorupție, miliarde de dolari din fonduri pentru climă sunt furate sau utilizate în mod abuziv.

Raportul se bazează pe exemple din Africa de Sud (41) sau Rusia (22), dar și din Statele Unite (65), chiar dacă această țară este cotată mai bine decât media.

Deturnarea de fonduri afectează în primul rând populațiile cele mai sărace, foarte dependente de ajutorul public pentru a se putea proteja de dezastre naturale și poluare.

Corupția își spune cuvântul și în negocierile internaționale privind clima: ONG-urile au denunțat prezența anormală a lobby-urilor petroliere la COP29, organizată de Azerbaidjan, al cărui punctaj este de 22/100.

Transparency menționează și că aproape toți activiștii de mediu uciși în lume începând din 2019 trăiau în țări cu scoruri sub 50.

În general, Transparency International indică o accelerare a corupției între 2012 și 2024 în 47 de țări și o încetinire în doar 32 de țări.

România ocupă în clasament poziția 65 din cele 180 de țări și înregistrează un scor de 46/100, neschimbat din 2023.