Cotaţiile leului au coborât spre 4,38 lei/euro, după recomandarea BNP Paribas

În jurul orei 16:45, operaţiunile se realizau la 4,3830 – 4,3850 lei/euro, cu circa un ban sub nivelul de la finalul sesiunii trecute, când schimburile s-au perfectat la 4,3930 – 4,3940 lei/euro.

La debutul şedinţei interbancare, euro a fost cotat la 4,3940 – 4,3970 lei, iar în prima parte a zilei cursul a oscilat aproape de 4,3950 lei/euro.

Spre finalul sesiunii interbancare, cotaţiile au coborât spre 4,38 lei/euro, iar dealerii spun că aprecierea leului a fost determinată de anunţul BNP Paribas.

Banca a recomandat investitorilor să cumpere obligaţiuni ale României cu scandenţa în aprilie 2020, la o licitaţie care va avea loc săptămâna viitoare, considerând că îmbunătăţirea lichidităţilor interbancare va avea un efect pozitiv asupra pieţei româneşti de obligaţiuni.

Potrivit băncii, profilul de credit al României s-a îmbunătăţit, fapt care trebuie să fie recunoscut de agenţiile de rating.

Ministerul de Finanţe a programat pentru luni, 15 aprilie, să vândă obligaţiuni cu scadenţa pe 7 ani, în sumă de 300 milioane lei. Administratorii datoriei publice au mai vândut titluri din aceeaşi emisiune în luna martie, când au atras 500 milioane lei, la un randament mediu de 5,61%.

Banca Naţională a României (BNR) a publicat un curs de referinţă de 4,3960 lei/euro, în creştere cu 0,36 bani faţă de joi. În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,3924 lei/euro.

Totodată, paritatea pentru dolarul american a urcat cu 1,19 bani, la 3,3673 lei/dolar. Cursul pentru francul elveţian a crescut de la 3,6031 lei/franc la 3,6102 lei/franc.

Cotaţiile leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de Banca Naţională a României în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

Dobânzile afişate vineri de băncile comerciale pentru depozitele în lei atrase pe termen de o zi au rămas reduse, la 1,06 – 1,56% pe an. Randamentele pentru plasamentele cu scadenţa la o săptămână se plasau la 1,65 – 2,15%.

Potrivit dealerilor, surplusul de lichiditate este legat de nepotrivirea dintre maturităţile titlurilor de stat care vor fi emise şi cea a titlurilor care ajung la scadenţă în această lună. Astfel, o mare parte a sumelor scadente în aprilie este posibil să rămână în piaţă şi să nu fie reinvestită în titluri de stat.