Cozmanciuc (Mediu): Preţul carbonului are un rol important în stimularea investiţiilor în tehnologii

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Suntem conştienţi că preţul carbonului joacă un rol important în stimularea investiţiilor în tehnologii cu emisii scăzute de carbon. Totuşi, trebuie avut în vedere că un preţ ridicat al carbonului poate conduce la o creştere a riscului de relocare a unor ramuri economice, cu pierderea locurilor de muncă, în statele de la graniţa UE, cum este şi cazul României”, a declarat oficialul român, la reuniunea miniştrii Mediului sau reprezentanţi din statele membre ale Grupului Visegrad, în ceea ce priveşte modificarea Directivei 2003/87/CE.

Secretarul de stat român a explicat faptul că o posibilă creştere a preţului certificatului de emisii de gaze cu efect de seră poate genera, pe de o parte, o creştere a veniturilor din licitarea certificatelor care pot fi utilizate pentru proiectele de reducere de gaze cu efect de seră, dar, pe de altă parte, o creştere a cheltuielilor de producţie, care se va reflecta ulterior în preţul final al produsului, cu impact major asupra cetăţenilor.

Secretarul de stat Corneliu Mugur Cozmanciuc a făcut luni o vizită oficială la Varşovia, Polonia, pentru a se întâlni cu miniştrii mediului sau reprezentanţi din statele membre ale Grupului Visegrad. Celelalte state ale grupului au fost reprezentate de Tomas Chalupa, ministrul Mediului din Republica Cehă, Peter Ziga, ministrul Mediului din Slovacia, Marcin Korolec, ministrul Mediului din Polonia, Tior Stelbaczky, şef al Departamentului pentru Politici Sectoriale din Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria şi Svetlana Jekova, director în cadrul Reprezentanţei Permanente la Bruxelles a Bulgariei.

Pe agenda reuniunii s-au aflat două subiecte din domeniul schimbărilor climatice, respectiv propunerea de Decizie pentru modificarea Directivei 2003/87/CE prin clarificarea dispoziţiilor privind calendarul licitaţiilor de cote de emisie de gaze cu efect de seră şi proiectul de Concluzii ale Consiliului privind pregătirea celei de-a 18-a reuniune a Conferinţei Părţilor (COP 18) la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice şi a celei de-a 8-a reuniuni a Părţilor la Protocolul de la Kyoto, ce se va desfăşura la Doha, Qatar, în perioada 26 noiembrie – 7 decembrie 2012.

În ceea ce priveşte pregătirea poziţiei Uniunii Europene pentru Conferinţa Părţilor de la Doha, Mugur Cozmanciuc a susţinut poziţia României cu privire la posibilitatea reportării şi utilizării surplusului de AAU-uri (Unităţi ale Cantităţii Atribuite), prin mecanisme şi instrumente relevante pentru a nu afecta integritatea mediului, dar care să ofere posibilitatea unei dezvoltări durabile pe viitor.

În cadrul reuniunii, România a prezentat demersurile făcute pentru a stabili locul şi preşedinţia următoarei conferinţe COP 19 privind schimbările climatice.

Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS), instituită prin Directiva 2003/87/CE, a creat prima piaţă importantă de carbon din lume şi stabileşte un preţ al carbonului la nivelul Uniunii Europene.

Prin această schemă, UE şi statele membre îşi propun să respecte angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră asumate în cadrul Protocolului de la Kyoto. Instalaţiile din sectorul energetic, al producerii şi prelucrării metalelor feroase, al industriei mineralelor şi al fabricării hârtiei şi cartonului intră obligatoriu sub incidenţa acestei scheme de comercializare a certificatelor de emisii.

Din 2013 schema funcţionează pe baza alocării şi comercializării prin platforma comună de licitaţii la nivelul UE a certificatelor de emisii de GES. Pentru fiecare stat membru se aprobă, prin Planurile Naţionale de Alocare, un număr total de certificate de emisii de GES, acestea fiind ulterior alocate la nivelul fiecărui sector, activităţi şi apoi, fiecărei instalaţii aflate sub incidenţa Directivei.

România a fost suspendată în luna august 2011 de la tranzacţionarea certificatelor deoarece nu a elaborat o legislaţie adecvată care să permită inventarierea acestor documente.

„Noi am făcut şi un lobby foarte puternic şi suntem portavocea acelor ţări care au cerut reportare, fără noi nu se poate lua o decizie la nivelul Uniunii Europene şi iată ce înseamnă când putem să ne impunem punctul de vedere, România fiind al şaptelea stat (din UE – n.r.). Deci, în momentul de faţă, chiar dacă noi apărem ca băieţii răi, dintre cei care susţin acest punct de vedere, îl vom susţine în continuare. Trebuie reportate aceste certificate, pentru că România a făcut foarte mari sacrificii în a reduce emisiile între 1990 şi 2012. Vom avea un consiliu de mediu în 9 martie, la Bruxelles, unde vom discuta această problemă. La Doha, în anul acesta (în luna noiembrie – n.r.), acolo se va lua o decizie. Deocamdată decizia este deschisă şi ne luptăm pentru a se reporta aceste certificate (cei din) România, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Polonia, Slovacia şi două ţări, se pare Letonia şi Estonia, din spaţiul baltic”, afirma Laszlo Borbely, în februarie 2012, înainte ca Guvernul din care făcea parte să fie revocat.