Creșterea datoriei publice ar putea implica dobânzi mai mari pe termen mediu și lung, în contextul unui risc de țară mai ridicat, Valentin Tătaru, ING Bank

Economistul șef al ING Bank apreciază că, în ciuda majorării deficitelor gemene și a datoriei externe, ”pe termen scurt, efectele asupra economiei vor fi marginal stimulative, atât pe consum, cât și pe investiții. Nu preconizăm o depreciere semnificativă a cursului de schimb, mai ales atunci când obiectivul aducerii și menținerii inflației în țintă este încă în plină desfășurare. Asta limitează într-o oarecare măsura impactul în inflație”.

Acesta atrage atenția însă că datoria publică relativ joasă care a fost tot timpul un avantaj important al României, are tendințe de creștere, iar spațiul de manevră pe care aceasta îl oferă devine din ce în ce mai limitat. Ca efecte negative ale majorării datoriei externe sunt enumerate posibilitate apariției unor dobânzi mai mari pe termen mediu și lung (sau cel puțin nu atât de mici pe cât ar putea să fie), în contextul unui risc de țară mai ridicat.

Totuși riscul ca deficitul bugetar din acest an să ajungă peste 7,0% din PIB reprezintă unul din elementele principale de incertitudine pentru piețe în acest moment. ”Mai mult decât atât, perspectivele unor reduceri mici ale deficitului în anii următori lasă România într-o pozitie mai riscantă în cazul unor evenimente neprevăzute în economia globală. Acesti factori contribuie în prezent la o oarecare decuplare a României față de trendul regional de scădere a yield-urilor. Estimăm că acest decalaj s-ar putea menține și în viitor în absența unui angajament credibil de reducere a deficitului bugetar”, apreciază Valentin Tătaru.

De asemenea, economistul precizează: ”Cresterea sub așteptări a PIB-ului de anul acesta va duce automat la un procent ușor mai ridicat față de ceea ce ne așteptam până acum. Anul trecut, plata dobânzilor s-a situat la 1,9% din PIB. Estimăm că anul acesta plățile cu dobânzile ar putea ajunge la 2,1% din PIB și să rămână la un nivel similar și în anul următor”.

Datoria României a ajuns deja la 860 de miliarde de lei (172 de miliarde de euro), adică 51,4% din PIB, în condițiile în care până nu demult avea un nivel confortabil de 49% din PIB. Yieldurile pe 10 ani ale României au ajuns pe 30 septembrie 2024 la 6,81% pe an, în condițiile în care în urmă cu o săptămână cotațiile acestor instrumente erau de 6,54%.