Creșterea economică a României va fi una modestă, de 1,2%, în 2026, iar inflația ar putea coborî la 4-5% – Prognoză Libra Internet Bank

Proiecte majore din zona infrastructurii de transport, a sănătății & educației, a energiei & digitalizării, mediu, IMM & social reprezintă pilonii de susținere ai PIB-ului. Atingerea acestor cifre depinde de îmbunătățirea semnificativă a capacității administrative și de execuție pe care România a demonstrat-o de-a lungul timpului, se menționează într-un buletin de analiză transmis de către Economica.net, după ce BNR a anunțat că menține nivelul dobânzii cheie la 6,5%.

O absorbție de sub 70% din țintă înseamnă stagnare economică sau chiar scădere, se mai menționează în document.

Anul 2026 se anunță a fi unul de maximă importanță pentru traiectoria economică a României, acesta reprezentând borna finală pentru implementarea proiectelor din PNRR și, simultan, un punct critic al procesului de corecție fiscală. Contextul macroeconomic va fi marcat de o dualitate evidentă: pe de o parte, o posibilă infuzie masivă de capital european, iar pe de altă parte, necesitatea unor reforme interne profunde pentru a susține competitivitatea, în condițiile unor prețuri mari la energie și a unui context fiscal restrictiv.

Inflația anuală ar putea coborî în zona 4-5% la finalul anului 2026, însă traiectoria rămâne marcată de incertitudini majore. Unul din riscurile importante este liberalizarea prețului gazelor naturale care vine în siajul celei la energie electrică din 2025. Semnalele primite până acum sunt de scumpire cu 15-35% începând cu 1 aprilie 2026. O eventuală ieftinire a prețului gazelor, după ce Neptun Deep începe să livreze (2027), va depinde de modul în care Guvernul va putea să jongleze cu regulile pieței unice europene care interzic blocarea liberei circulații a mărfurilor. Prețurile mari la electricitate și gaze nu vor afecta doar puterea de cumpărare a gospodăriilor, dar vor pune sub presiune și industria locală, impact negativ asupra prețului final al produselor (potențial de creștere a inflației CORE2 ajustat, o componentă a inflației atent urmărită de BNR).

BNR va menține, cel mai probabil, o conduită prudentă a politicii monetare, având în vedere posibilaevoluție a prețurilor la energie, dar și măsurile suplimentare de consolidare fiscală, numai simpla eliminare a unor facilități (ex. plafonul la prețul gazelor) poate duce la o accelerare vizibilă a prețurilor de consum. Nivelul de 6,50% al dobânzii cheie ar putea rămâne o ancoră până în partea a doua a acestui an când inflația se va mai fi ”calmat”, iar traiectoria inflației va fi devenit mai predictibilă. Pentru finalul anului 2026, vedem posibile două reduceri de dobândă de politică monetară până la nivelul de 6%.

În condițiile menținerii stabilității politice, al progresului în reducerea deficitului bugetar și al majorării absorbției de fonduri europene (cu efect în creșterea excedentului de lichiditate), ROBOR trei luni va rămâne, probabil, decuplat de dobânda cheie în intervalul 5,5-6,0% (o absorbție solidă de fonduri europene va împinge în jos ROBOR 3 luni, în timp ce inflația la energie și necesitatea finanțării deficitului bugetar va reduce din lichiditatea pieței. Va fi important de menținut un echilibru care să nu descurajeze creditarea sectorului privat care este esențială pentru cofinanțarea proiectelor europene.

Cursul de schimb RON-EUR ar putea să fie o ancoră de stabilitate în 2026 urmând, totuși, o traiectorie de depreciere ușoară și controlată în condițiile în care va fi asigurată stabilitatea politică (5,10 – 5,15). Această evoluție va fi influențată de intrările de fonduri UE care vor furniza valuta necesară pentru a preveni o depreciere a leului, acționând ca o frână în fața inflației importate, dar și de presiunea structurală a deficitelor gemene (comercial și bugetar) care va impune acest glisaj al cursului.

Dacă excedentul de lichiditate ar împinge indicele ROBOR sub pragul de 5,5%, iar aceasta va accelera deprecierea leului peste ritmul dorit, BNR va interveni rapid limitând lichiditatea care va acționa ca o supapă de siguranță pentru competitivitatea economică, fără a sacrifica stabilitatea prețurilor.

Economia românească va naviga printr-un câmp de riscuri complexe în 2026. În primul rând, capacitatea
administrativă de a bifa jaloanele PNRR rămâne în centrul atenției, orice neconcordanță cu standardele europene
putând bloca fluxurile financiare. În al doilea rând, deficitul comercial cronic și productivitatea pot frâna potențialul de relansare industrială, mai ales în contextul energetic dificil în care se găsește România. Nu în ultimul rând, procesul de consolidare bugetară trebuie să-și arate efectele în sensul continuării trendului de reducere importantă a deficitului bugetar necesar calmării îngrijorărilor agențiilor de rating, investitorilor internaționali care împrumută statul român și organismelor europene.