Creşterile salariale din spitalele publice au depăşit 10 miliarde de lei, au urcat cel mai mult dintre plăţile făcute în sistem şi reprezintă cel puţin o cincime din cheltuielile Fondului Sănătăţii – analiză

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Economica.net analizează lunar execuţia bugetului FNUASS şi vă arată argumentat cum vă afectează câţi bani se strâng la Fondul Sănătăţii, de la cine, şi cum sunt cheltuiţi.

Concluziile analizei Economica.net asupra execuţiei FNUASS în primele şapte luni:

FNUASS are excedent de 1,2 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2025, după ce în aceeaşi perioadă a anului 2024 a înregistrat deficit de 4,8 miliarde de lei, arată calculele Economica.net. Informaţia vine în contextul în care subvenţiile primite de FNUASS de la stat sunt cel puţin duble în perioada analizată faţă de cele virate în primele şapte luni din 2024 şi depăşesc 4 miliarde de lei în ianuarie – iulie 2025.
Corelativ, e cel puţin dublă şi ponderea veniturilor din subvenţii în veniturile totale obţinute de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate în primele şapte luni, depăşind 8%.
În acest context, subvenţiile pompate de stat se menţin al doilea pilon pe care se susţine finanţarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, după contribuţiile de asigurări, în special din CASS, în primele şapte luni, reiese din analiza Economica.net.

În privinţa plăţilor făcute din FNUASS reţinem trei concluzii:

Comparând pe capitole mari de cheltuieli, cea mai mare creştere procentuală a sumelor plătite în primele şapte luni din 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024 se înregistrează la sumele virate spitalelor publice pentru a acoperi creşterile salariale acordate personalului în baza salarizării unitare, creştere cu 18% în perioada analizată (ianuarie – iulie 2025 faţă de ianuarie – iulie 2024), arată analiza Economica.net.

Suma totală de la acest capitol (program bugetar: transferurile între unităţi ale administraţiei publice) în cuantum de peste 10 miliarde de lei o depăşeşte pe cea plătită pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, în aceeaşi perioadă: 9,6 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2025.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice au avut pondere de aproape 22% în plăţile totale ale FNUASS în primele şapte luni din 2025.

Iată, in extenso, analizei execuţiei FNUASS în primele şapte luni:

FNUASS a avut venituri totale de 47 de miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2025, cu 19% mai mari decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Veniturile din contribuţiile de asigurări, în special din CASS, depăşesc 40,3 miliarde de lei în perioada ianuarie – iulie 2025 şi sunt cu peste 13% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

• Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la Fisc şi de acolo la FNUASS, în aceste sume intră veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc, precum şi veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, potrivit analizei Economica.net.
  Începând cu 1 ianuarie 2024 din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) de 2,25%, încasată la bugetul de stat, se distribuie lunar, până la sfârşitul lunii în curs, o cotă de 30%, care se face venit la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale, în acord cu dispoziţiile Legii 421 din 2023.
  Ponderea veniturilor din contribuţii de asigurări în veniturile totale ale FNUASS a ajuns la 85,6% în primele şapte luni ale anului 2025 şi a scăzut cu aproape 4 puncte procentuale faţă de cea din aceeaşi perioadă a anului 2024, pe fondul dublării ponderii subvenţiilor primite de la stat în veniturile totale ale Fondului, arată analiza Economica.net.

Subvenţiile primite de la stat se ridică la 4 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2025 şi sunt cel puţin duble faţă de cele virate în aceeaşi perioadă a anului 2024 (când s-au apropiat de 1,6 miliarde de lei).

Veniturile din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, depăşesc 2,8 miliarde de lei în perioada ianuarie – iulie 2025 şi sunt 17% mai mari decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată calculele Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

Principalele surse de venit la Fondul Sănătăţii în primele şapte luni şi ponderile lor în veniturile totale ale FNUASS sunt:

Contribuţii de asigurări, cu precădere CASS, cu pondere de peste 85% în veniturile totale ale FNUASS. Ponderea acestora a scăzut cu aproape 4 puncte procentuale faţă de cea din perioada ianuarie – iulie 2024, pe fondul creşterii substanţiale a subvenţiilor virate de stat).
Subvenţiile virate de stat cu pondere de 8,5% în veniturile totale ale FNUASS. Ponderea veniturilor din subvenţii e de cel puţin două ori mai mare decât în perioada ianuarie – iulie 2024, pentru că sunt cel puţin duble în ianuarie – iulie 2025 faţă de cele virate Fondului în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată calculele Economica.net pe baza execuţiilor FNUASS.
Taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, cu pondere de 6,11% în veniturile totale ale FNUASS. Ponderea încasărilor din această taxă a scăzut nesemnificativ în ianuarie – iulie 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

Plăţile totale făcute din FNUASS se ridică la 45,8 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2025 şi sunt 3% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS peste 15 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2025, în creştere nesemnificativă (sub 2%) faţă de suma plătită în ianuarie – iulie 2024.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice au depăşit 10 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2025 şi suma de la acest capitol este cu 18% mai mare decât cea virată în perioada ianuarie – iulie 2024, arată analiza Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.
Banii de la acest capitol (program bugetar) sunt transferuri  din FNUASS către spitalele publice pentru a acoperi creşterile salariale acordate personalului în baza salarizării unitare, conform analizei Economica.net.
Suma de la acest capitol (program bugetar) reprezintă cheltuielile determinate de creșterile salariale de care beneficiază personalul din unitățile sanitare publice/unitățile care au ca asociat unic unitățile administrativ teritoriale, aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, în baza legii salarizării unitare.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit 9,6 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2025, în creştere nesemnificativă (sub 2%) faţă de suma plătită în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pentru servicii medicale în ambulator, acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS peste 7 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2025, cu 3% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Plăţile pentru asigurări şi asistenţă socială, acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate, se apropie de 2,8 miliarde de lei în primele şapte luni şi sunt cu 20% mai mici decât cele efectuate în ianuarie – iulie 2024.

Structura cheltuielilor banilor colectaţi la FNUASS în primele şapte luni: