Creţu: România este ţara care a pierdut cei mai mulţi bani europeni din transporturi, în 2007-2013

‘În perioada 2007-2016, 90% absorbţie înseamnă că se vor pierde cu siguranţă cam 1,7 miliarde euro, cei mai mulţi de la infrastructură. România a fost ţara care a pierdut cei mai mulţi bani din transporturi în 2007-2013. În rest s-au făcut 300 kilometri de autostradă, 2.400 kilometri de drumuri judeţene reabilitaţi, 51.000 de locuri de muncă create, din care 14.000 în întreprinderi mici şi mijlocii, 2.000 în proiecte cercetare dezvoltare, 2.700 de IMM-uri au primit sprijin direct, iar în infrastructura socială şi educaţională, 2.500 de şcoli şi inspectorate şcolare conectate la Internet, 100 de ambulatorii şi spitale au fost reabilitate şi 230 de centre sociale au fost realizate’, a spus Corina Creţu.

Acesta a subliniat în perioada 2007-2013 s-au renovat foarte multe drumuri naţionale, probleme mari fiind pe partea de autostrăzi.

‘În perioada 2007-2013 s-au renovat foarte multe drumuri naţionale, dar când e vorba de autostrăzi sunt probleme mari. Cred că cele mai mari probleme sunt legate de calitatea companiilor pe care le au în subordine. De exemplu, pe condiţia ex-ante pe transporturi, noi nu am primit care sunt criteriile de performanţă pentru Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Aici este tristeţea mea, pentru că nu avem proiecte noi pentru rutier. Proiectul Sibiu-Piteşti, care este cel mai avansat, este de fapt în faza de studiu de fezabilitate. Pentru niciun proiect nu se lucrează în teren. Cred că este foarte trist, pentru că România este o ţară care are nevoie ca de aer de infrastructura rutieră’, a subliniat comisarul european.

Corina Creţu a subliniat că vineri va avea discuţii cu ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, iar acestea se vor axa în primul rând pe evitarea dezangajării de fonduri.

De asemenea, oficialul european a adăugat că a făcut multe lucruri pentru a ajuta absorbţia, preluând toate proiectele retrospective.

‘În domeniul meu, am făcut foarte multe lucruri pentru a ajuta absorbţia. Am preluat toate proiectele retrospective, am preluat toate creditele BEI şi BERD. De exemplu, Autostrada Soarelui a fost făcută o parte din fonduri europene, o parte din fonduri naţionale, şi o parte din credite, la fel Timişoara-Arad. Practic am preluat toate creditele pe care România le avea. Erau proiecte pe care se circula, care erau în funcţiune, dar pentru care România plătea’, a afirmat Creţu.

Potrivit acesteia, pentru acest an, în programul de infrastructură mare s-au depus proiecte doar pe apă şi canalizare, şi niciun proiect pe domeniile rutier şi feroviar.

‘Cele mai multe proiecte sunt pe IMM-uri, apă, canalizare. În programul de infrastructură mare, nu s-au depus decât proiecte pe apă şi canalizare. N-avem proiecte rutiere, feroviare, decât cele care au fost fazate, legate de metroul Străuleşti, metroul de la Otopeni, Autostrada Lugoj – Deva, mai avem în Ardeal. Sibiu-Piteşti este proiectul pe care îl aşteptăm cel mai mult, apoi în Moldova, până la Bacău. Aşteptăm toate aceste proiecte, dar până acum din partea Guvernului României nu am primit niciun proiect pe infrastructură. Avem nevoie de proiecte mature. Problema este în primul rând calitatea proiectelor.
Foarte multe proiecte sunt respinse din ţară. Noi aşteptăm să primim pentru aprobare propuneri de proiecte mari de infrastructură, pentru că proiecte mai mici primim, de drumuri naţionale. Eu cred că este nevoie de o abordare diferită şi mai modernă în pregătirea proiectelor’, a explicat comisarul european.

În opinia acesteia, România are o şansă istorică, având cea mai mare creştere din UE, iar aceasta trebuie consolidată, şi fondurile europene au un rol important.

‘Cred că România are acum o şansă istorică, să maximizeze condiţiile foarte bune care sunt acum. Este ţara cu cea mai mare creştere economică din UE, fapt confirmat şi de Eurostat. Aceasta trebuie consolidată şi fondurile europene au un rol important. Prin reforme structurale, prin îmbunătăţirea mediului de afaceri, a mediului investiţional, printr-un parteneriat mai bun, printr-o cooperare mai mare între ministere, cred că şi această stabilitate politică contează, există această şansă pe care o avem şi s-ar putea să fie ultima, pentru că pentru 2020 ştim că bugetul va fi cu cel puţin 10-15% mai mic, din cauza Brexitului’, a precizat Corina Creţu.