Criminalitatea digitală va costa economia globală aproape 20 de milioane de dolari pe secundă, până în 2025

Un raport din 2020 al Cybersecurity Ventures arată, în următorii cinci ani, costurile globale ale criminalității cibernetice riscă să crească cu 15% pe an, ajungând la 10.500 de miliarde de dolari anual până în 2025, față de 3.000 de miliarde de dolari în 2015. Asta înseamnă aproape 20 de milioane de dolari pe secundă.

„Acest lucru reprezintă cel mai mare transfer de bogăție economică din istorie, riscă să pună în pericol stimulentele pentru inovare și investiții, este exponențial mai mare decât pagubele provocate de dezastrele naturale într-un an și va fi mai profitabil decât comerțul global al tuturor drogurilor ilegale majore la un loc”, spun specialiştii firmei de consultanţă.

Estimările privind costurile daunelor se bazeaza pe cifrele istorice privind criminalitatea informatică, care includ creşterile recente, o multiplicare dramatică a activităţilor de hacking sponsorizate şi organizate de state ostile, precum şi riscul unui atac cibernetic viitor mult mai mare decat este posibil în prezent.

Costurile legate de criminalitatea informatică includ deteriorarea și distrugerea datelor, furtul de bani, pierderea de productivitate, furtul de proprietate intelectuală, furtul de date personale și financiare, deturnarea de fonduri, frauda, perturbarea cursului normal al activității după atac, investigațiile criminalistice, restaurarea și ștergerea datelor și sistemelor piratate și daunele aduse reputației.

Statele Unite, cea mai mare economie din lume, cu un PIB nominal de aproape 21.500 de miliarde de dolari, reprezintă un sfert din economia mondială, potrivit datelor Nasdaq.

Criminalitatea cibernetică a lovit atât de puternic Statele Unite încât, în 2018, un agent special de supraveghere din cadrul FBI care investighează intruziunile cibernetice a declarat pentru Wall Street Journal că fiecare cetățean american ar trebui să se aștepte ca toate datele sale (informații de identificare personală) să fi fost furate și să se afle pe dark web – o parte a deep web – care este ascunsă în mod intenționat și utilizată pentru a ascunde și promova activități criminale. Conform unor estimări, dimensiunea deep web (care nu este indexată sau accesibilă de către motoarele de căutare) este de 5.000 de ori mai mare decât cea a web-ului de suprafață și crește într-un ritm care sfidează cuantificarea.

Dark Web este, de asemenea, locul în care infractorii cibernetici cumpără și vând programe malware, kituri de exploatare și servicii de atac cibernetic, pe care le folosesc pentru a ataca victimele – inclusiv companii, guverne, furnizori de utilități și de alte servicii esențiale.

Un atac cibernetic ar putea dezactiva economia unui oraș, a unui judeţ sau a întregii țări

Cybersecurity Ventures estimează că până în 2022 vor exista 6 miliarde de utilizatori de internet (75% din populaţia globală proiectată, de 8 miliarde) şi mai mult de 7,5 miliarde de utilizatori de internetului până în 2030 (90% din populaţia globală proiectată, de 8,5 miliarde).

Potrivit sursei citate, volumul total de date stocate în cloud – care include cloud-ul public folosit de furnizori şi companii de social media (AWS, Twitter, Facebook etc.), cloud-uri guvernamentale accesibile cetăţenilor şi companiilor, cloud-urile deţinute de companii mijlocii si mari va ajunge la 100 de zettabytes până în 2025, adică 50% din datele din lume la acel moment, față de aproximativ 25% stocate în cloud în 2015.

Dacă luăm în considerare şi că în fiecare an sunt scrise mult de 111 miliarde de linii de cod noi rezultă un număr enorm de vulnerabilităţi care pot fi exploatate.

Amenințările cibernetice s-au extins, de la țintirea și afectarea computerelor, rețelelor și smartphone-urilor – la oameni, mașini, căi ferate, avioane, rețele electrice și orice altceva cu puls electronic. Multe dintre aceste Lucruri sunt conectate într-un fel sau altul la rețelele corporative, ceea ce complică și mai mult securitatea cibernetică.

Estimările arată că până în 2023, pe Pământ vor exista de 3 ori mai multe dispozitive conectate în rețea decât oameni, potrivit unui raport al Cisco. Iar până în 2022, 1.000 de miliarde de senzori în rețea vor fi încorporați în lumea din jurul nostru, urmând ca în 20 de ani să ajungă la 45.000 de miliarde.

Raportul mai arată că sistemul de sănătate a rămas în urma altor industrii, cu multe vulnerabilităţi care se datorează sistemelor IT învechite, protocoalelor de securitate cibernetică și personalului IT mai puțin numeros, datelor extrem de valoroase și nevoii presante a cabinetelor medicale și a spitalelor de a plăti rapid răscumpărări pentru a recupera datele. Industria medicală va reacționa prin cheltuieli cumulate de 125 de miliarde de dolari între 2020 și 2025 pentru a-și consolida apărarea cibernetică.

Acesta este si cazul României. Reamintim că în 2019, cinci spitale din România, inclusiv din Victor Babeş din Bucureşti, au fost victime ale hackerilor. La acea dată, CERT-RO a avertizat că „a identificat o creştere semnificativă a atacurilor cu aplicaţii maliţioase de tip ransomware, atacatorii şi-au îndreptat atenţia în special către instituţii din domeniul sănătăţii, numărul entităţilor afectate fiind în creştere”. Potrivit SRI, atacurile ar fi fost iniţiate de hackeri chinezi. Reprezentanţii SRI spuneau că niciunul dintre spitalele afectate nu avea antivirus. Antivirusul este măsură minimă de protecţie a unui calculator conectat la internet.