Criminalitatea informatică a adus României, anul trecut, un prejudiciu de peste 4,3 milioane de lei

El a explicat că există mai multe modalităţi de a comite astfel de fapte, de la metoda cunoscută sub numele de „fishing” până la altele mai noi, cum ar fi racolarea diverselor persoane de pe site-uri de căutare a unor locuri de muncă sau infestarea cu programe de tip „malware” care blochează calculatorul posesorului şi îl obligă să plătească o anumită sumă de bani.

Poliţiştii au primit, anul trecut, peste 200 de sesizări privind infracţionalitatea informatică.

„Este un mod nou de operare, apărut anul trecut, care se referă la infestarea calculatoarelor, tot cu astfel de programe de tip ‘malware’ prin care persoanelor ce vizitează diverse site-uri, fără să îşi dea seama, de pe diverse link-uri, le sunt infestate calculatoarele după care primesc un mesaj în care apare chiar şi sigla Poliţiei, spunându-li-se că este vorba despre o investigaţie de piraterie sau de pornografie infantilă. Dacă vrei ca acel computer să se deblocheze trebuie să plăteşti o sumă de bani, lucru care nu e adevărat şi evident că Poliţia nu face aşa ceva. Avem aproximativ 200 de astfel de sesizări, dar, din ce ştim noi, doar vreo cinci au şi trimis bani, vorbim de sume de circa 300 de lei. Chiar dacă persoana plăteşte sau nu, calculatorul rămâne blocat. Uneori, cei care au fost infestaţi ne spuneau că au accesat site-uri pornografice”, a spus Spiridon.

De foarte multe ori apar pe ecranele computerelor mesaje care solicită să fie deschise. Odată ce acel mesaj a fost accesat, calculatorul este infestat, iar cel care transmite virusul are acces la contul din bancă al respectivei persoane pentru a efectua diferite tranzacţii ilicite.

„O persoană primeşte un mesaj care vine, de regulă, de la cineva pe care nu îl cunoaşte, îl deschide şi mesajul are ataşat un ‘malware’, iar cel care l-a instalat are acces în cont şi transferă sume de bani. Avem câteva zeci de sesizări în toată ţara. E un mod de operare care în străinătate a apărut de mai mult timp, dar, din nefericire, în ultima perioadă, a apărut şi la noi”, a declarat Virgil Spiridon.

Nici site-urile pentru căutarea locurilor de muncă nu sunt sigure, pentru că şi acolo infractorii caută persoane pentru a se folosi de conturile lor bancare. Poliţiştii au avut sute de astfel sesizări. Majoritatea infracţiunilor de acest gen sunt comise de români pe teritoriul altor state, deoarece banii sunt viraţi în conturi din ţări precum Germania, Elveţia, Spania sau Portugalia, pentru a nu fi identificaţi, fiind vorba de transferuri de câteva mii de euro.

„Un alt mod de operare este dat de faptul că persoanele sunt racolate de site-uri de joburi şi li se solicită să facă anumite servicii, li se cer conturile bancare, după care li se trimit sume de bani în conturi, li se spune că pot să-şi păstreze un comision, după care banii trebuie să-i transfere mai departe. Indivizii folosesc diferite conturi ale persoanelor pentru a nu fi identificaţi. În spatele acestor bani sunt practic activităţi infracţionale. Fie vorbim de ‘fishing’, fie bani proveniţi din alte activităţi ilicite pe internet. Sunt şi în astfel de cazuri câteva sute de persoane care ne-au sesizat. Unele dintre ele au făcut acest lucru după ce au primit banii şi şi-au dat seama că de fapt s-ar putea să fie ceva ilegal în spate. În alte cazuri am fost sesizaţi de băncile din străinătate de unde au fost trimişi banii. Vorbim despre ţări din Europa, în special unde au loc astfel de operaţiuni, Germania, Elveţia, Spania, Portugalia. Este vorba, de regulă, de transferuri de câteva mii de euro, 3.000 – 5.000 de euro”, a precizat Spiridon.

El a spus că românii sunt de multe ori victime ale unor activităţi informatice, fiind folosiţi ca intermediari de către cei care coordonează operaţiunile respective.

Spiridon a subliniat că aproximativ 80% din activitatea infracţională privind criminalitatea informatică produsă de români vizează victime din străinătate.

„Activităţile infracţionale privind criminalitatea informatică desfăşurată de români vizează victime din străinătate, fie că vorbim de persoane fizice sau companii. Sunt şi cetăţeni români care sunt victimele unor activităţi infracţionale, într-o proporţie destul de mare, sunt victime ale cetăţenilor români, dar sunt şi victime ale unor cetăţeni străini. Aproximativ 80% din activitatea infracţională privind criminalitatea informatică produsă de români vizează victime din străinătate. Anul trecut au fost finalizate 200 de dosare, care au fost trimise în judecată, cu peste 500 de persoane implicate, înregistrându-se mai mult de 1.200 de infracţiuni”, a afirmat Spiridon.