Cristian Erbașu, FPSC: Probabilitatea unei recesiuni economice va deveni o certitudine daca sectorul construcțiilor nu va fi tratat cu atenție

Printre măsurile cerute de FPSC se numără anularea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro euro sau stabilirea unor criterii de aplicare, crearea unui fond de garantare al statului care să fie accesat de companiilor implicate în implementarea proiectelor publice ce trebuie finalizate până la finele lui 2026, dar și reducerea perioadei de menținere a garanției după recepția la terminarea lucrărilor.

„Considerăm că măsurile propuse de noi pot să contribuie la o susținere a sectorului cu eforturi minimale din partea statului pentru această perioadă dificilă. Totuși, ne exprimam îngrijorarea ca urmare aplicării recentelor măsuri fiscale, există riscul reducerii drastice a activității din construcții, cu efecte directe asupra întregii economii. Probabilitatea unei recesiuni economice va deveni o certitudine daca sectorul nu va fi tratat cu atenție. În acest sens subliniem ca în primul trimestru, conform datelor INS, construcțiile au fost singurele care au salvat creșterea economică. În primul trimestru din acest an, creșterea PIB de 0,3% s-a obținut prin creșterea înregistrată în sectorul construcțiilor de 9,9%.

Perspectiva este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât în anul 2024, amânarea plaților la programele finanțate, dar și eliminarea facilitaților de care au beneficiat lucrătorii din acest sector, au făcut ca valoarea adăugată brută din construcții să se reducă cu 2,6%, potrivit INS”, spune Cristian Erbașu.

Iată care sunt propunerile FPSC pentru susținerea sectorului construcțiilor

1. Prioritizarea proiectelor funcție de stadiul fizic si posibilitatea de finanțare ținând cont si de numărul de contracte si valoarea lor pentru fiecare firma implicata, in perspectiva evitării închiderii bruște a activității unor firme. Cu alte cuvinte, fiecare constructor va trebui sa rămână cu câteva contracte alocate din totalul contractelor în derulare, pentru a-și putea continua activitatea în regim de avarie si a evita șomaj masiv sau chiar falimente.

Pentru contractele care vor fi suspendate, lucrările executate și nefacturate se vor factura și achita, înainte de intrarea în vigoare a suspendării contractului (se va acorda un termen de întocmire a facturilor de 60 de zile).

2. Pentru contractele în curs de semnare sau cele semnate dar care nu au început și nu sunt pe listele de prioritate, garanțiile care în mod normal ar trebui depuse în termen de cinci zile de la semnarea contractului, să fie amânate la un termen corespunzător de cinci zile de la ridicarea sistării. Garanțiile deja depuse pentru contracte semnate dar încă neîncepute și care nici nu vor începe fiind pe listele de lucrări amânate, sa fie restituite imediat constructorului.

3. Reducerea perioadei de menținere a garanției după recepția la terminarea lucrărilor la maximum trei ani pentru lucrări noi și la maximum un an pentru lucrări de reparații. Solicităm aceasta în scopul evitării blocării unor sume importante cu destinația “garanție de buna execuție” pe baza experienței care a dovedit ca aceste sume nu sunt accesate mai târziu de perioadele propuse mai sus.

4. Solicităm ca valoarea cumulata a garanției de buna execuție și sumele reținute să nu depășească 5%.

5. Compensarea tuturor obligațiilor de plată ale operatorilor economici pentru lucrările executate cu obligațiile de plată ale statului. În noile condiții, constructorii nu mai pot plăti în avans contribuțiile pentru sumele neîncasate.

6. Lucrările puse în funcțiune sa fie recepționate parțial sau la terminarea lucrărilor, după caz, pentru deblocarea garanțiilor de bună execuție. Se impune un termen de maximum cinci zile de eliberare, de către Beneficiarii publici, a documentului de deblocare a sumelor blocate în Trezorerii (cinci zile de la recepțiile parțiale/la terminarea lucrărilor).

7. Crearea unui mecanism prin care facturile emise pentru lucrările executate în contractele publice să poată fi folosite de către operatorii economici în scopul garantării creditelor bancare viitoare și a altor proiecte.

8. Crearea unui fond de garantare al statului, accesibil companiilor implicate în implementarea proiectelor publice ce trebuie finalizate până la 31.12.2026. Concret, constructorii să aibă acces la credite bancare pentru susținerea lucrărilor și să folosească Fondul de garantare al statului pentru acoperirea garanțiilor cerute de instituțiile bancare. Finanțarea trebuie reglementata cu o dobândă maximă de 2% anual, astfel încât antreprenorii să o poată susține din venituri proprii, fără a compromite sustenabilitatea proiectului. Restul dobânzii solicitată de bănci sa fie suportată de stat.

9. Anularea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro sau stabilirea unor criterii de aplicare. În forma actuală, obligația este injustă, pune presiune mai mare mai ales pe firmele cu capital românesc care oricum vor trebui să suporte majorările de impozite, creșterile de prețuri, problemele cu forța de muncă etc.

10. Armonizarea obligațiilor de plata aferente salariilor din construcții cu cele din economia națională. Exceptarea de la plata impozitului pentru 832 lei/salariu reprezentând diferența dintre salariul minim din construcții și salariul minim națională la care se adaugă 300 lei exceptați deja în toata economia, mai puțin în construcții, adică 532+300=832lei.