Cristian Popa, BNR: Epoca banilor ieftini s-a încheiat. BCE a anunţat şi o înăsprire cantitativa din martie 2023, deci banii devin şi mai rari
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2022/12/4cristian-popa-560x420.jpg)
„Cea mai agresivă creştere a dobânzii din istoria Băncii Centrale Europene (BCE). Şocul inflaţionist a impus măsuri fără precedent peste tot în lume. În zona euro, BCE a fost nevoită să acţioneze ferm cu ceea ce putem numi astăzi “cea mai agresivă creştere a dobânzii din istoria sa”, spune Cristian Popa.
În mai putin de jumătate de an, BCE a majorat rata dobânzii cu 250 puncte de bază pentru principalele operaţiuni de refinanţare. Chiar şi aşa, mulţi economişti consideră că trebuia mai mult şi mai devreme, sublşiniază reprezentantul BNR. „Chiar dacă o mare parte din inflaţie este de natură exogenă (şocul energetic), transmisia rapidă şi puternică a acestui şoc în toate celelalte preţuri îngrijorează şi constrânge băncile centrale să ia masuri folosind cel mai eficient medicament în lupta cu inflaţia şi anume creşterea dobânzilor. Mai mult, pe lângă scumpirea banilor, BCE a anunţat şi o înăsprire cantitativa (QT) începand din martie 2023, deci banii devin şi mai rari, practic o reversare a politicii ultra-relaxate din ultimul deceniu. Epoca banilor ieftini s-a incheiat”, precizează Cristian Popa.
Banca Centrală Europeană a decis pe 15 decembrie să majoreze dobânda de referinţă cu 50 puncte de bază, a patra majorare consecutivă a costului creditului, în speranţa că dobânzile mai mari vor frâna o inflaţie record din zona euro.
Ca urmare a deciziilor adoptate joi, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 2,50%, 2,75% şi, respectiv, 2,00% începând cu data de 21 decembrie 2022.
Decizia de joi privind majorarea costului creditului cu 50 de puncte de bază reprezintă o încetinire a ritmului de majorare a dobânzilor, după mai multe majorări cu câte 75 de puncte de bază, şi vine după o decizie similară adoptată miercuri de Rezerva Federală americană.
O estimare preliminară a Eurostat arată că inflaţia în zona euro s-a situat la 10% în luna noiembrie, nivel uşor inferior celui de 10,6% înregistrat în octombrie. Scăderea a fost generată, în principal, de dinamica mai redusă a preţurilor produselor energetice.
Consiliul guvernatorilor avertizează că economia zonei euro poate înregistra o contracţie în trimestrul actual şi în trimestrul următor, pe seama crizei energetice, a gradului ridicat de incertitudine, a temperării activităţii economice mondiale şi a condiţiilor de finanţare mai restrictive. ‘Potrivit celor mai recente proiecţii ale experţilor Eurosistemului, o recesiune ar fi relativ de scurtă durată şi superficială. Cu toate acestea, se anticipează o creştere economică modestă anul viitor, aceasta fiind revizuită semnificativ în sens descendent comparativ cu proiecţiile anterioare. Pe termen mai lung, se proiectează o redresare a creşterii economice, pe fondul disipării influenţelor nefavorabile actuale. În ansamblu, proiecţiile experţilor Eurosistemului estimează, în prezent, o creştere economică de 3,4% în 2022, de 0,5% în 2023, de 1,9% în 2024 şi de 1,8% în 2025’, se precizează în comunicatul BCE.