Cristian Socol: Inflaţia zero şi posibilele perioade de deflaţie presupun o mărire a puterii de cumpărare

Economica.net
08 05. 2015
cristian_socol_28442100

‘Anunţul BNR privind reducerea inflaţiei spre zero în perioada iunie 2015 – mai 2016 este una dintre cele mai bune veşti din ultimul an. Inflaţia zero şi chiar posibile perioade de deflaţie presupun un consum mai ridicat pentru români şi o mărire a puterii de cumpărare. Inflaţia zero sau, posibil, deflaţie temporară reprezintă fenomene noi pentru societatea românească după ce, 25 de ani, cetăţenii români s-au obişnuit cu creşteri de preţuri şi diminuarea puterii de cumpărare. Estimările BNR privind inflaţia la 0% în 2015 şi prima jumătate a anului 2016 confirmă prognoza Guvernului legată de reducerile de preţuri la produsele alimentare şi băuturi nealcoolice, ca urmare a reducerii TVA la 9% începând cu 1 iunie 2015’, a spus Socol.

El se aşteaptă ca puterea de cumpărare să urce cu 12 – 15% pentru salariaţi şi 10 – 12% pentru pensionari.

‘Având în vedere ipoteza reducerii preţurilor de la 1 iunie 2015 şi ţinând cont de comunicatul INS de ieri (joi – n. r.) privind creşterea puterii de cumpărare cu 6% martie 2015/martie 2014 ne aşteptăm ca la sfârşitul anului să observăm creşterea puterii de cumpărare a salariilor cu procente cuprinse între 12% şi 15%, iar la pensii o creştere a puterii de cumpărare cuprinsă între 10 şi 12%’, explică consilierul premierului.

De asemenea, consilierul premierului a subliniat că deciziile luate de BNR în privinţa reducerii ratei dobânzii de politică monetară şi micşorării rezervelor obligatorii vor ajuta la creditarea sectorului privat.

‘Deciziile BNR de reducere a ratei dobânzii de politică monetară şi micşorare a rezervelor obligatorii ajută creditarea sectorului privat şi creşterea economică, completând mixul optim de politici macroeconomice monetar-fiscal-bugetar din ultimii trei ani. Vom continua viziunea privind atingerea unei creşteri economice de 4-5% în următorii ani, mărirea potenţialului economic asigurând finanţarea investiţiilor mai mari în educaţie, sănătate şi infrastructură, sectoare prioritare pentru creşterea convergenţei reale cu UE’, apreciază Socol.