Criza cerealelor – UE încearcă să salveze acordul pentru transportul pe Marea Neagră, în ciuda reticenţei Rusiei

Adaugă-ne ca sursă preferată

Roselhozbank este supusă în prezent sancţiunilor UE ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, scrie Agerpres.

Moscova a arătat de săptămâna trecută că nu vede niciun motiv pentru prelungirea după 17 iulie a acordului care permite exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră. Cotidianul Izvestia, preluat de aceeaşi agenţie, a publicat luni informaţia că reprezentantul Rusiei la sediul ONU din Geneva a reafirmat poziţia respectivă.

Într-un interviu extensiv, Ghenadi Gatilov a declarat că implementarea condiţiilor puse de Rusia pentru prelungirea acordului este „blocată”. Printre altele, partea rusă cere reconectarea Roselhozbank la sistemul de plăţi interbancare SWIFT.

Planul Moscovei ar permite derularea operaţiunilor financiare legate de exporturile de cereale, afirmă surse ale Financial Times.

Acordul din iulie 2022 între Rusia şi Ucraina, mediat de ONU şi Turcia, a permis evitarea unei crize alimentare mondiale prin exportul în siguranţă al cerealelor ucrainene care deveniseră indisponibile din cauza războiului. ONU a arătat însă săptămâna trecută că din 26 iunie nu a mai fost înregistrată nicio navă pentru astfel de operaţiuni, deşi fuseseră depuse 29 de cereri.

Rusia şi Ucraina sunt producători agricoli importanţi la nivel mondial, în special de cereale cum ar fi grâul şi orzul şi de seminţe oleaginoase ca rapiţa şi floarea-soarelui; industria rusă este de asemenea un furnizor important de îngrăşăminte.

Moscova nu urmăreşte însă doar restabilirea accesului la SWIFT, ci şi reluarea furnizării de utilaje agricole şi piese de schimb pentru acestea şi eliminarea restricţiilor pentru asigurări şi reasigurări.

Gatilov a vorbit şi despre subiecte fără legătură directă cu acordul. El şi-a exprimat speranţa că „bunul-simţ” va învinge în SUA şi nu va fi nevoie de denunţarea tratatului Noul START privind armamentul nuclear – ultimul acord între Moscova şi Washington care limitează arsenalele nucleare strategice ale celor două mari puteri.

Preşedintele rus Vladimir Putin a suspendat participarea ţării sale la tratat, dar ambele părţi s-au angajat să respecte în continuare limitările prevăzute, iar ulterior au avut loc „contacte directe” privind această problemă, reaminteşte Reuters.

Potrivit lui Gatilov, poziţia Moscovei este neschimbată: Rusia va reveni la tratat dacă Statele Unite renunţă la „orientarea distructivă de a provoca o înfrângere strategică”. „Aş dori mai degrabă să putem începe discuţiile despre un tratat care să poată înlocui START din februarie 2026”, a spus el. Noul START, semnat în 2010, expiră în 2026.

În ceea ce priveşte războiul din Ucraina în general, emisarul rus a afirmat că Moscova este deschisă pentru o soluţionare diplomatică, însă perspectivele nu sunt bune în prezent, deoarece Kievul şi Occidentul continuă să mizeze pe forţa militară.