Criza combustibililor. Aliko Dangote, cel mai bogat om din Africa, promite să construiască o rafinărie în estul continentului

Africa importă în fiecare an bunuri în valoare de aproximativ 230 de miliarde de dolari (196,5 miliarde de euro), inclusiv 70% din necesarul de combustibil, dar şi alimente, materiale plastice, oţel şi îngrăşăminte, a explicat AFC într-un raport publicat joi la Nairobi, cu prilejul unui summit dedicat finanţării infrastructurii pe continentul african.

Potrivit raportului AFC, dependenţa Africii de importurile de combustibili ar urma să crească, de la 74 de milioane de tone în 2023, până la 86 de milioane de tone în 2040, de aproximativ trei ori mai mult decât capacitatea uriaşei rafinării Dangote din Nigeria, de departe cea mai mare din Africa.

„Nu numai că Africa importă combustibil, dar în partea de est a continentului, aceste importuri sunt vulnerabile la blocaje, inclusiv prin Strâmtoarea Ormuz, dar aceasta nu este singura”, a declarat economistul-şef al AFC, Rita Babihuga-Nsanze, în timpul prezentării raportului.

Aproximativ 20% din transporturile de combustibil trec prin Strâmtoarea Ormuz, care este practic închisă navigaţiei din cauza conflictului din Orientul Mijlociu.

La Summitul de la Nairobi, Aliko Dangote (foto), afaceristul nigerian considerat cel mai bogat om din Africa, le-a promis preşedintelui kenyan, William Ruto, şi preşedintelui ugandez, Yoweri Museveni, ambii prezenţi, că va construi o rafinărie în Africa de Est similară cu rafinăria gigantică din Nigeria. „Dacă vor sprijini rafinăria, vom construi o rafinărie similară cu cea pe care o avem în Nigeria, cu o capacitate de 650.000 de barili pe zi”, a declarat Aliko Dangote.

De asemenea, războiul din Orientul Mijlociu provoacă o penurie de îngrăşăminte în Africa de Est, o mare parte din acestea fiind importate din Golf.

„Îngrăşămintele reprezintă o altă vulnerabilitate expusă de criza actuală”, a subliniat Babihuga-Nsanze, care a calificat drept „ciudată” această fragilitate. Africa produce doar 20% din stocurile mondiale de îngrăşăminte, dar deţine 80% din rezervele mondiale de fosfaţi, un ingredient în multe îngrăşăminte. „Africa are aici o oportunitate reală de a acoperi decalajul”, a afirmat Babihuga-Nsanze.

În discursul său, preşedintele kenyan a declarat că războiul din Orientul Mijlociu a demonstrat necesitatea ca Africa să înceteze să se bazeze pe surse externe, „al căror interes principal este de a procura materii prime pentru propriile industrii”. „Nu putem continua să exportăm materii prime şi să importăm produse finite”, a adăugat William Ruto.

Kenya a anunţat anul trecut investiţii masive în infrastructură, inclusiv 50 de noi baraje hidroelectrice şi producţia a 10.000 de megawaţi suplimnetari în următorii şapte ani, precum şi renovarea drumurilor, căilor ferate şi aeroporturilor. „Deşi nedreptăţile colonialismului şi inechitatea ordinii economice globale sunt reale, trebuie să recunoaştem că alte regiuni (ale lumii) s-au confruntat cu provocări similare şi le-au depăşit”, a subliniat preşedintele Ruto.

Potrivit raportului AFC, abordarea deficitului energetic al Africii necesită noi platforme şi modernizarea instalaţiilor existente. Economistul-şef al AFC, Rita Babihuga-Nsanze, a dat drept exemple barajele zambiene care nu au fost proiectate să reziste noilor condiţii de secetă şi cei doi gigawaţi de energie hidroelectrică produşi în pierdere în Angola, din cauza lipsei de conectare la reţeaua electrică.

Sursa foto: Flickr