Criza din construcții: În România nu s-au mai putut comercializa șape, mortare și adezivi pentru că nu producem saci de hârtie. Importăm 70% din materialele de construcție

“România are o problemă foarte gravă în zona aceasta, a materialelor de construcții. Importăm circa 70% din materialele de construcții, iar pentru cele care se fabrică în România, materia primă este tot de import. Așa că, dacă se întâmplă ceva pe piața europeană sau mondiala în zona aceasta, a materiilor prime pentru materialele de construcții, la noi se resimte imediat”, a declarat Adriana Iftime, vicepreședintele FPSC în cadrul conferinței organizată de Bucharest Real Estate Club.

Prețuri duble la materialele de construcții

Despre creșterile de anul trecut la materialele de construcții, Iftime spune că media a fost de 40%, iar în unele cazuri chiar și mai mare, cum ar fi la oțel, al cărui preț a fost dublu.

“Creșterile erau și de pe o zi pe alta. Au fost creșteri mari de prețuri la produsele din materiale plastice, țevi, polistiren și alte materiale. Am avut chiar surpriza, la un moment dat, când nu s-au putut comercializa materialele pulberi, precum mortare, șape, adezivi, pentru că trebuiau ambalate în saci. Am primit telefoane la Federație și am încercat să analizăm un pic fenomenul. România nu produce saci pentru ambalat materiale de tip pulbere, saci de hârtie. Îi importă din Bulgaria.”, mai spune Adriana Iftime.

Pe plan local, se produce carton ondulat, șervețele și hârtie igienică. Iftime spune că a stat de vorbă cu producătorii și că este greu de pornit un astfel de business pentru că piețele sunt deja ocupate, și chiar dacă ar fi primit fonduri pentru dezvoltarea unor linii tehnologice pentru hârtie de ambalaj, producătorii ar fi avut probleme să găsească o piață de desfacere.

“Iar surpriza de anul acesta este creșterea de prețuri la energie, care este evident că va influența foarte mult piața materialelor de construcții, fiind foarte mare consumatoare de energie. Evident, se va construi mai scump. (..) Un eveniment ca cel care se întâmplă acum în Ucraina, de asemenea, ne face să ne ridicăm semne de întrebare. România importă din Ucraina foarte multe materiale de construcții”, completează Iftime.

Dezvoltatorul Akcent Development se va aproviziona cu materiale de construcție din afara țării, după ce a constata că producătorii local nu mai livrează decâr cu plata în avans. În plus, va aduce pe șantierul noului proiect și forță de muncă din străinătate. 300 de muncitori din Turcia vor lucra la proiectul care trebuie să fie finalizat în termen de doi ani. Dezvoltatorul a renunțat ca fațada blocurilor să fie una ventilată complet și va merge pe un sistem mixt, ce cuprinde fațadă ventilată și termo-sistem. Tot de la furnizori din străinătate vor veni și plăcile ceramice, parchetul și ușile.

CITEȘTE ȘI Criza din construcții: Akcent Development cumpără cărămidă din străinătate și aduce 300 de muncitori turci pe șantierul proiectului de 70 de milioane de euro din nordul Bucureștiului

Câți muncitori sunt pe șantierele țării

De ani buni firmele de construcții spun că avem prea puțină forță de muncă pe șantiere, iar în ultimii ani, Guvernul a aprobat contingente mărite de muncitori străini. Spre exemplu, dacă pentru 2018 a fost aprobat un contingent de 8.000 de muncitori străini, anul acesta, angajatorii din România, cei din construcții, dar și alte domenii, pot aduce până la 100.000 de muncitori străini.

“În 1989, România avea 800.000 de angajați în construcții. După aceea a scăzut brusc, iar în 2008, când a fost boom, au fost 620.000. Apoi media de angajați în construcții în următorii ani a rămas în jurul lui 350.000, maximum. Anul trecut a existat o creștere, iar acum avem 420.00 de angajați în construcții, dar în 2022, probabil va scădea. Dar vă mai spun o altă cifră: pe șantierele din Europa de Vest sunt 700.000 de muncitori români. Acesta este este adevărul crud pentru piața de construcții”, a mai spus Adriana Iftime.

Vestea bună pentru dezvoltatori este că pe partea de lucrări publice, derulate prin PNRR, nu se va întâmpla mare lucru anul acesta, până se vor face procedurile de accesare a fondurilor  și până se organizează licitațiile. Ceea ce se traduce prin forță de muncă disponibilă, și care va merge către piața privată, mai este de părere Iftime.