Criză Franţa – Bursa de la Paris şi acţiunile băncilor suferă de pe urma incertitudinilor politice

În jurul orei 09:30, indicele principal al bursei de la Paris, CAC 40, era în scădere cu 1,91%, după ce a închis şedinţa de luni cu un declin de 1,59%, scrie Agerpres.

Scăderi semnificative înregistrau în special acţiunile băncilor franceze, în contextul în care situaţia politică complicată creează incertitudini cu privire la pachetele mari de obligaţiuni franceze pe care le deţin băncile.

În jurul orei 09:30, acţiunile BNP Paribas erau în scădere cu 6,19%, titlurile Societe Generale erau pe minus cu 6,31%, iar cele ale Credit Agricole înregistrau un declin de 4,51%. Acţiunile grupului de asigurări AXA afişau şi ele scăderi semnificative (-6,45%).

Aceste acţiuni „suferă de pe urma faptului că pieţele financiare mizează pe o retrogradare a ratingului Franţei în perioada următoare de către agenţiile de evaluare”, explică Christopher Dembik, consilier de investiţii la Pictet AM.

Guvernul condus Francois Bayrou este ameninţat să fie doborât de opoziţie cu prilejul unui vot de încredere programat pentru data de 8 septembrie.

Premierul va angaja astfel răspunderea guvernului său în faţa Adunării Naţionale (camera inferioară a parlamentului) reunite în sesiune extraordinară. Dacă va obţine votul de încredere asupra planului de reducere a deficitului cu 44 de miliarde de euro în bugetul pentru anul viitor, după acest vot va începe dezbaterea asupra „fiecăreia dintre măsurile din acest plan de urgenţă”, a explicat Francois Bayrou.

Dacă nu va obţine acest vot de încredere, un scenariu posibil având în vedere că centriştii, adică formaţiunea progresistă „Renaşterea” de orientare mai degrabă liberală a preşedintelui Emmanuel Macron, şi dreapta nu au majoritatea absolută în Adunarea Naţională, guvernul Bayrou va trebui să demisioneze şi Franţa ar trece astfel printr-o nouă criză politică.

Cu un deficit bugetar prognozat pentru anul în curs la 5,4% din PIB, Franţa are nevoie de măsuri de austeritate şi guvernul de la Paris estimează că prin planul de ajustare bugetară de 44 de miliarde de euro acest deficit va coborî anul viitor la 4,6% din PIB, pe o traiectorie care să permită în anul 2029 un deficit de 2,8% din PIB, sub pragul de 3% stabilit prin Pactul de Stabilitate şi Creştere al UE.